Video Ciucă și Ciolacu au renunțat de tot la pragul pentru abuz în serviciu și au anulat votul pentru scoaterea corupției din mandatele SRI

Data actualizării: Data publicării:
BUCURESTI - PARLAMENT - COMISIE JURIDICA - 3 APR 2023
Comisia Juridică din Camera Deputaților a renunțat la pragul la abuz în serviciu. Foto: INQUAM Photos/Sabin Cîrstoveanu

Comisia Juridică din Camera Deputaților a renunțat, marți, la pragul pentru abuzul în serviciu, dar și la votul pe care PSD și PNL îl dăduseră pentru eliminarea corupției dintre infracțiunile pentru care puteau fi folosite interceptările SRI. Deputații de la Putere și din Opoziție au votat modificările la Codul Penal în forma transmisă de Ministerul Justiției. Astfel, a fost eliminat pragul de 250.000 de lei, și nu a mai fost introdus niciun prag ceea ce ar putea face ca legea să fie neconstituțională. La dezbaterile din Comisie nu a participat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. 

Surse politice susțin că decizia a fost luată de liderii Coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, ulterior fiind anunțați liderii de grup de la Camera Deputaților.

„Vot pentru eliminarea tuturor amendamentelor votate la Senat, inclusiv acel prag stabilit. Propun un raport de adoptare pentru forma venită de la Guvern. În acest moment, pentru infracțiunea abuzului în serviciu nu mai este prag. A fost eliminat acest prag așa cum a solicitat societatea civilă”, a transmis Laura Vicol, președinta Comisiei Juridice. 

„În urma unor discuţii finalizate în coaliţie se vor retrage toate amendamentele discutate în comisie şi textele adoptate în Senat la proiectul Codului de procedură penală şi se merge pe forma venită de la Guvern. Toate amendamentele de la Cameră vor fi retrase, şi cele de la Senat vor fi retrase şi va rămâne forma venită de la Guvern”, a precizat Vicol, după dezbaterile pe acest proiect, care au durat două ore şi jumătate.

Deputaţii USR au protestat pe procedură, menţionând că niciodată nu s-a întâmplat acest lucru.

„Mi se pare inacceptabil că se aruncă în derizoriu un proiect foarte important. Parlamentul arată o incompetenţă crasă. (...). Am muncit ca proştii până la ora asta”, a spus Stelian Ion.

El a precizat că amendamentele de la Senat nu pot fi eliminate.

Înainte de ședința Comisiei Juridice, liderii coaliției au avut o întâlnire, la Parlament, în care au stabilit inițial să susțină noul prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu, propus după votul din Senat de Ministerul Justiției.

După ședință, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că susţine varianta Ministerului Justiţiei pentru pragul la abuz în serviciu, aceasta fiind susţinută şi de premierul Nicolae Ciucă.

Cu o zi în urmă, ministrul Cătălin Predoiu a participat la ședințele de grup de la PSD și PNL unde le-a prezentat parlamentarilor puterii date despre infracțiunea de abuz în serviciu. După întâlnire, liberalii au sugerat că ar putea propune un prag de 6.000 de lei, adică două salarii minime.

Introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu a fost cerută de Curtea Constituțională. Potrivit deciziilor CCR, care sunt obligatorii, pragul nu poate fi unul derizoriu.

Cum s-a renunțat la scoaterea corupției de sub mandatele SRI

Anterior, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor decisese modificarea Codului de procedură penală în privinţa infracţiunilor în care pot fi folosite înregistrările ca mijloc de probă, deputaţii USR acuzând că a fost exclusă utilizarea acestui instrument în cazul infracţiunilor de corupţie şi asimilate corupţiei.

În Coaliție s-a decis, în urmă cu 10 zile, ca mandatele de siguranță națională, așa cum sunt definite noul cod penal elaborat de Ministerul Justiției, să fie acordat doar pentru fapte care vizează siguranța națională, pentru crimă organizată și infracțiuni asociate și pentru fapte care lezează viața. Faptele de corupție nu erau vizate de posibilitatea urmăririi pe mandate de siguranță națională, pentru că, așa cum au discutat liderii Coaliției, s-ar fi realizat o întoarcere la trecut, adică la perioada în care exista o colaborare strânsă între SRI și DNA, în regimul Băsescu. 

PNL nu a mai susținut ulterior decizia Coaliției, optând pentru varianta în care mandatele de siguranță națională să poată fi folosite în orice dosar penal. 

Mai exact, să susțină varianta venită de la Ministerul Justiției: mandatele de siguranță națională să poată fi folosite în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale, precum şi în cele de „trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.

Parlamentarii PNL și PSD au votat în Comisia Juridică un amendament prin care SRI era scos din procesele de corupție și „infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE”: 

„Înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal sau atunci când sunt îndeplinite cumulativ umătoarele condiţii: Dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal sau de legi speciale a unei infracţiuni de trafic de droguri, a unei infracţiuni la regimul privind substanţelor dopante, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în infracţiuni privind nerespectare regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi materialelor explozive şi a precursorilor de explozivi restricţionaţi, de trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălarea a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, a unei infracţiuni care se săvârşeşte prin sisteme infromatice sau mijloace de comunicare electronică, contra partimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal sau în cazul oricărei infracţiuni contra persoanei prevăzută de Codul penal sau alte infracţiuni prin care s-a pus în pericol ori, după caz, a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viaţa unei persoane.”

După scandalul creat, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă și-au sunat liderii de grup de la Camera Deputaților și le-au cerut să renunțe la tot ce s-a votat la Comisia Juridică și să fie adoptat Codul în varianta venită de la Guvern. Astfel, amendamentele legate de pragul pentru abuzul în serviciu și cele legate de interceptările SRI au fost anulate. 

Editor : Adriana Duțulescu | Robert Kiss

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri