Ce spune Tăriceanu despre una dintre procedurile de infringement împotriva României

Data actualizării: Data publicării:
180327_tariceanu_CENTENAR_12_INQUAM_Photos_Octav_Ganea_

Declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României, printre altele, și pentru nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie în dosarele penale este un semnal major dat pentru a stopa abuzurile şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, afirmă preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE.

tariceanu
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Această decizie vine după ani în care lupta împotriva corupţiei a fost deturnată prin protocolul SRI-DNA şi transformată într-o campanie antidemocratică de eliminare a oamenilor incomozi pentru sistem. Ţintele au fost lideri politici, judecători de la CCR şi ÎCCJ sau oameni de afaceri, reprezentanţi ai mediului academic. S-a ajuns până în punctul în care simpli cetăţeni care au intrat în conflict cu oameni sus-puşi în sistem au devenit ţinta abuzurilor, cum a fost cazul Marianei Rarinca. S-a creat un adevărat sistem asemănător cu modelul securităţii din anii '50. Arestări abuzive, plimbarea oamenilor încătuşaţi prin faţa camerelor de luat vederi, 'scăparea' către 'UM‘ din presa de informaţii din dosare. Prezumţia de nevinovăţie a fost încălcată flagrant, totul pentru a convinge opinia publică să închidă ochii la abuzurile comise, într-o logică bolnavă conform căreia 'câteva abuzuri' sunt acceptabile, pentru ca cei acuzaţi de procurori sunt oricum vinovaţi”, a scris Tăriceanu, luni, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.

Citiți și Fostul agent al României în justiția UE: La spălarea banilor avem pericol mare de infringement, nu la prezumția de nevinovăție

El spune că judecătorii au fost presaţi să ia decizii „aşa cum dicta binomul SRI-DNA”, „fie prin presiuni mediatice, ca urmare a spectacolului cătuşelor, fie prin presiuni venite pe căi ocolite de la oameni din sistem”.

„Acest comportament abuziv la adresa judecătorilor a fost 'instituţionalizat' prin documente ca protocolul SRI-CSM sau cel dintre SRI-ÎCCJ. Mai grav a fost faptul că acolo unde aceste metode nu funcţionau, s-a declanşat urmărirea penală a magistraţilor care nu jucau cum li se dicta. S-a ajuns până la cel mai înalt nivel: ÎCCJ şi CCR, ceea ce arată că sistemul s-a crezut invincibil. Mă bucur că oficialii europeni încep să realizeze manipularea servită la Bruxelles de unii oameni ai sistemului şi de către politicieni servili şi iau atitudine faţă de aceste practici antidemocratice. Este vorba nu doar despre această decizie de infringement, ci şi de mesajele transmise de catre delegaţia ALDE Europa referitoare la protocolul secret DNA-SRI şi efectul sau nociv asupra democraţiei”, mai scrie Tăriceanu.

El arată că declanşarea procedurii de infringement este un moment zero pentru societatea românească şi subliniază importanţa ca în spaţiul public să fie prezentate abuzurile comise dar şi pe cei care le-au comis.

Citiți și Directiva privind prezumția de nevinovăție. Ce înseamnă infringementul declanșat împotriva României?

În context, el spune că este necesară o comisie „pentru adevăr şi reconciliere”, aceasta fiind „o soluţie pentru a afla adevărul şi a începe procesul de repunere a justiţiei în cadrul democratic firesc”.

„Toţi oamenii politici trebuie să înveţe că principiul prezumţiei de nevinovăţie nu este facultativ şi termeni ca cel de 'penali' trebuie să dispară din vocabularul lor. Epoca 'Orban-ilor', valeţi ai sistemului, care îndeplinesc ordinele primite, inclusiv prin depunerea unei plângeri penale ridicole împotriva premierului, trebuie să apună. (...) Cred că Parlamentul, ca for reprezentativ suprem, poate şi trebuie să îşi asume această misiune de aflare a adevărului. (...) Tocmai pentru că vrem să punem capăt 'statului drepţi' şi spectacolului cătuşelor, cred cu tărie că activitatea acestei comisii trebuie să pornească de la un principiu fundamental: toţi oamenii din justiţie şi servicii care ies public şi oferă informaţii despre abuzurile generate de protocoale nu vor avea de suferit. Sunt sigur că mulţi procurori sau judecători au acţionat sub presiune, nu din proprie iniţiativă, iar scopul este să curăţăm sistemul, nu să începem o vânătoare de oameni”, susține preşedintele Senatului.

Tăriceanu mai susţine că este „imperios necesară” schimbarea „oamenilor de la vârf”, care au orchestrat abuzurile şi care şi-au asumat un rol direct în punerea lor în practică.

De asemenea, spune liderul ALDE, înfiinţarea unei agenţii independente, ANIC (Autoritatea Naţională de Interceptare a Comunicaţiilor), este o măsură necesară.

„Trebuie să accelerăm procesul de curăţire şi reconstrucţie pe baze democratice a instituţiilor din justiţie şi a modului lor de operare. Legile justiţiei sunt un pas important care sper să fie finalizat cât mai rapid. Reglementarea activităţii instituţiilor de forţă, astfel încât să nu mai existe posibilitatea de noi abuzuri sau de încălcari ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor este un alt pas. Mă refer, de exemplu, la ascultarea telefoanelor în mod abuziv”, mai spune preşedintele Senatului.

Procedura de infringement:

Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României şi a altor zece ţări în legătură cu o directivă europeană care asigură respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi dreptul de a fi la proces în cadrul procedurilor penale. Directiva a fost adoptată în 2016, iar ţara noastră ar fi trebuit să îi transmită Comisiei în ce fel şi-a armonizat legislaţia cu cea europeană în aceste chestiuni până la sfârşitul lui aprilie. Pentru că nu a comunicat aceste lucruri în timpul acordat, Comisia a declanșat procedura de infringement, a explicat, în emisiunea „24/7” de la Digi24, Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București. Ea a subliniat că în niciun caz nu poate fi folosită această directivă ca un pretext pentru a afecta capacitatea instituțiilor abilitate ale statului de a lupta împotriva corupției. Nu se pune problema că persoanele cercetate nu ar beneficia de prezumția de nevinovăție, ele beneficiază deja de această prezumție în toate statele membre, doar că executivul european vrea să se asigure că beneficiază în același mod, a punctat Angela Cristea.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri