Biziday|Cum s-a clătinat statuia unui zeu
Arafat a lucrat inițial opt ani ca voluntar pentru SMURD, la fel ca și ceilalți colegi ai săi de la Târgu Mureș. Ulterior statul român a decis să preia sistemul și să îl implementeze la nivel național, ca sistem public de urgență
În 2007, Raed Arafat devine astfel subsecretar în ministerul Sănătăţii, o funcție nepolitică, tocmai pentru implementarea sistemului de urgență la nivel național.
Așa cum a fost gândit, SMURD-ul național nu are personalitate juridică şi se bazează pe personalul medical şi consumabilele asigurate de Ministerele Sănătăţii şi de Interne. Totuși, finanţarea sa a continuat să se bazeze pe donații, cele mai multe venite din direcționarea voluntară a procentului de 2% din impozitele cetățenilor.
În 2012, Raed Arafat demisionează din funcția de subsecretar de stat după ce președintele de atunci, Traian Băsescu, l-a acuzat că bagă bețe în roate unei reforme a sănătății pentru a împiedica intrarea unor alte entități private în sistem.
Reacția publică și mișcările de stradă în sprijinul lui Arafat îl conving pe acesta să revină asupra demisiei după o săptămână, dar valul de nemulțumire nu se oprește decât după demisia guvernului Boc.
De altfel, Victor Ponta îi va propune imediat după aceea funcția de ministru al Sănătății, o funcție politică pe care Arafat o refuză.
Totuși, în 2013, Guvernul Ponta preferă numirea lui Raed Arafat pe funcția de secretar de stat la Ministerul de Interne pentru a reforma întreg Inspectoratul pentru situații de Urgență.
Dar la scurt timp după mutarea sa la Ministerul de Interne a avut loc accidentul din Apuseni al avionului condus de Adrian Iovan. Acesta a pus în evidență problemele majore ale serviciilor de intervenție, căci salvatorii nu au reușit să localizeze epava la timp și două persoane din cele şapte aflate în avion au murit. Legiștii au stabilit că studenta Aura Ion a murit de hipotermie, deci de frig, în așteptarea echipelor de salvare. Statuia lui Raed Arafat începea să se clatine.
Dar adevărata lovitură avea să vină la finalul anului 2014, de data aceasta în judeţul Constanţa. Un elicopter aparținând chiar serviciului SMURD se prăbuşea în lacul Siutghiol, iar echipele de salvare nu au reuşit să aducă prima victimă la mal decât după 12 ore. Patru persoane au murit şi, din nou, departamentul de intervenţii nu reuşea să îşi arate eficienţa.
La vremea respectivă președintele consiliului județean Constanța, Nicușor Constantinescu a desfășurat un atac furibund la adresa lui Raed Arafat, dar, la fel ca și în cazul lui Traian Băsescu, dată fiind credibilitatea redusă a lui Constantinescu, opinia publică s-a coalizat în jurul lui Arafat.
După tragedia din Colectiv vocile care îi cer demisia lui Raed Arafat s-au înmulțit. Și nu, nu mai este vorba nici de Traian Băsescu, nici de Nicușor Constantinescu.
„Nu demisionez, punct. Asta este explicația. Am dat-o astăzi la două interviuri. O dau mai târziu”, a spus, astăzi, Raed Arafat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
