Uniunea Europeană ar trebui să implementeze un program de muncă de patru zile pe săptămână – în sectoarele afectate de o penurie a forţei de muncă – îndeamnă, într-un interviu acordat agenţiei oficiale portugheze de presă Lusa, comisarul european însărcinat cu Munca şi Drepturile Sociale Nicolas Schmit, relatează publicația Euractiv, citată de News.ro.
”Cred că este un lucru care avansează treptat (…), pentru că noile generaţii au o anumită viziune despre echilibrul între muncă şi viaţa personală”, declară Schmit. ”Eu sunt deschis acestui lucru”, precizează el.
Portugalia implementează un proiect-pilot în acest domeniu, însă comisarul subliniază că ”nu există o poziţie comună” a UE asupra unei scurtări a săptămânii de muncă. ”Cred că este un lucru care se va întâmpla în baza unor acorduri între partenerii sociali”, declară el.
El oferă exemplul Germaniei, unde cel mai mare sindicat cere o avansare în implementarea săptămânii de muncă de patru zile şi în care unele companii prezintă soluţii în vederea recrutării de muncitori – şi anume în sectorul transporturilor. ”Problema reducerii timpului de muncă poate fi o modalitate de a atrage” muncitori, declară el.
”Cum unele sectoare întâmpină dificultăţi în a atrage oameni, poate că trebuie să devină mai atractive”, consideră el, subliniind că ”acesta este un lucru care se negociază între partenerii sociali”. În Uniunea Euroeană (UE), ”cea mai mare problemă nu este atât şomajul”, ci mai degrabă lipsa forţei de muncă.
”Multe sectoare caută cu disperare angajaţi şi nu-i găsesc, pentru că oamenii nu vor să muncească în ele şi nu au competenţele potrivite”, subliniază comisarul european. ”Pe piaţa muncii, avem în continuare nepotriviri mari ale competenţelor”, o situaţie pe care UE este necesar să o abordeze, îndeamnă el.
În Portugalia, în cadrul ”Agendei Muncii Decente”, un proiect pilot urmează să testeze voluntar săptămâna de muncă de patru zile – fără o reducere a salariului. La bilanţul primei faze a acestui proiect pilot, prezentat în martie, s-a anunţat că, în faza a doua au rămas 46 dintre 99 de companii interesate.
Între principalele motive din cauza cărora companiile nu au intrat în faza de pregătire se află perspectivele economice mondiale, nevoia unor investiţii financiare, complexitatea implementării programului. ”Aceasta nu este cea mai bună soluţie a problemei”, au motivat unele companii, iar altele că profitul măsurii ”nu va fi mare”.
Majoritatea celor 46 de companii rămase acest proiect guvernamental au până la zece muncitori, iar cinci au peste 1.000 de muncitori. Principalele domenii de activitate ale companiilor din faza a doua a proiectului sunt consultanţa, ştiinţa, tehnica şi activităţi similare (40%), educaţia, informarea şi comunicarea (câte 15%).
Editor : M.D.B.
