ANALIZĂ. 'România va ajunge din urmă Finlanda în doi ani'. Vorbiți serios?

Doru Cireaşă Data actualizării: Data publicării:
steag finlanda

Cu o creștere economică de 24% în doar un an și jumătate, de când a venit PSD la putere, România are șanse să ajungă din urmă Finlanda în următorii doi ani. Cel puțin aceasta promite Darius Vâlcov. Cifrele cu care el jonglează denotă greșeli de începător în ale economiei, spune profesorul universitar de economie Cristian Păun. Dacă este adevărat, atunci este trist căci Darius Vâlcov este unul dintre strategii de bază a PSD.

Foto: autobuz electric in Finlanda, încărcat wireless

Cifrele prezentate la un post de televiziune, zilele trecute, de către strategul economic al PSD, Darius Vâlcov fac ca oricărui român să îi tresalte inima de bucurie, speranță și patriotism economic. În nu mai puțin de doi ani, adică în 2020, românii nu vor mai fi nevoiți să citească știri și statistici europene în care sunt prezentați, alături de vecinii bulgari, la coada Europei. Aceasta căci în doi ani România va ajunge ca Finlanda, promite Vâlcov, fost ministru de Finanțe. ”Economia României a crescut cu 24%. Am depăşit Grecia, anul acesta vom depăşi Cehia şi Portugalia. În 2020 vom depăşi Finlanda şi vom ajunge pe locul 12, acum suntem pe locul 16”, spune el.

Vorbind de PIB nominal, adică de acel PIB care nu ia în calcul prețurile (și desigur numărul de locuitori) România poate va depăși odată Finlanda. Acum PIB-ul finlandez este de 289 miliarde dolari cu 44 miliarde de dolari mai mare decât cel al României. La ce ajută însă recuperarea decalajului în condițiile în care țara scandinavă are de peste trei ori mai puțini locuitori. Pe locuitor și corectat finlandezii au un PIB de 1,7 ori mai mare.

Cum putem ajunge ca Finlanda? Imediat după anii 90, paralele făcute de Ion Iliescu, fost fruntaș comunist, cu modelul țărilor nordice stârneau ironii. Acum Vâlcov ne promite modelul irlandez. Despre țara vestică FMI spune că un sfert din creșterea economică din 2017, de nu mai puțin de 7,8%, s-a datorat firmei Apple care a înregistrat acolo elementele sale de proprietate intelectuală.

”Am fost partener în realizarea programului de guvernare, alături de Liviu Dragnea. În construirea lui au fost foarte multe discuţii, am încercat să vedem care e viziunea politică. Noi vrem să urmăm modelul irlandez. Irlanda este ţara din Uniunea Europeană care are cea mai mică povară fiscală”, spune Vâlcov.

Banii vor ploua pretutindeni. Nu oricum, ci cu miliardele de euro. ”În 2016, veniturile românilor erau de 50 de miliarde de euro, noi vrem să ajungem la 75 de miliarde de euro. Acum suntem la 62 de miliarde. De când a venit coaliţia PSD-ALDE la guvernare au venit peste 12 miliarde de euro şi vor mai veni 13 miliarde”, promite strategul PSD.

Problema este că Guvernului îi lipsește cureaua de transmisie a acestor bani către sectorul privat. Dacă vor veni, toți aceștia bani vor ajunge în buzunarele angajaților din sectorul public. Cum piața muncii este plină de dezechilibre, fie că vorbim de dezechilibre regionale, dezechilibre ocupaționale, și cum lipsește concurența angajatorilor pentru angajați, mecanismele necesare creșterilor salariale in sectorul privat lipsesc. Cu o productivitate a muncii pe persoană și oră lucrată de doar 65% din media UE (Irlanda are 194%, adică aproape dublul mediei UE) patronii români nu prea au nici motive, nici resurse să crească salariile în mediul privat.

Dealtfel, și toată presa a explicat acest lucru, marea parte a românilor câștigă mult sub media oficială a veniturilor pe economie iar numărul contractelor de muncă pe suma minimă este mare. Venitul minim disponibil pe individ, adică venitul mediu ce revine fiecărui membru al unei gospodării, inclusiv membrii acesteia ce nu au o ocupație, este chiar mai mic decât în Bulgaria.

Greșeli de începător în ale economiei

Dar cifrele menționate de strategul PSD sunt provizorii. Aceasta înseamnă că nu ne putem baza pe acestea. ”Corect ar fi fost ca domnul Vâlcov să precizeze și cum a făcut acele estimări. Mai mult, și în 2016 și în 2017 avem date provizorii (estimate). Datele reale despre PIB apar mult mai încolo și pot confirma sau infirma aceste estimări de creștere a PIB (...) În 2018 avem date despre PIB doar pentru primul trimestru când, surpriză, avem stagnare”, spune Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice București.

O a doua greșeală făcută de Vâlcov îl face pe Păun să vorbească de diletantism. Chiar dacă PIB ar fi crescut cu 24%, este vorba de valori nominale care nu i-au în considerare evoluția prețurilor, inflația etc. ”Domnul Vâlcov s-a referit la creșterea nominală (sublinierea lui Cristian Păun – n.red.) nu la creșterea reală a PIB care presupune fie corectarea cu indicele prețurilor (de consum, de producție, combinat), fie deflatarea (corectarea – n.red.) PIB nominal. Conform datelor oficiale publicate de Eurostat avem pentru 2016 o creștere reală de 4.8% și pentru 2017 de 6.9%”, spune Păun.

”În nicio analiză economică pertinentă cu privire la creștere și dezvoltare economică nu folosim valori nominale. E o greșeală de începător în ale economiei. O greșeală care te face neserios în fața specialiștilor în macroeconomie. Dar care servește de minune pentru bulversarea celor care nu sunt experți în așa ceva. Știți cum se spune: "Diavolul se ascunde în detalii". La fel și aici”, spune profesorul de economie.

O creștere economică degeaba?

Creșterea economică a României nu este una de calitate căci decalajele dintre regiuni sau urban-rural nu dispar. ”Legat de convergența cu Finlanda sau Portugalia pot spune doar atât: România crește economic fără a reduce prea mult din convergența cu media UE sau media Zonei Euro pe parte de PIB sau PIB/locuitor. Mai mult, creștem economic cu dezechilibre mari în interior: zona rurală are un PIB de doar 30% față de zona urbană (și divergențele cresc); regiunile de dezvoltare din România abia dacă mai reușesc 30-35% din PIB/locuitor al regiunii București - Ilfov (și divergențele cresc)”, spune Cristian Păun.

De ce nu seamănă România cu Finlanda

La ce ajută cifrele statistice privind creșterea veniturilor când aproape patru din zece români se află în risc de sărăcie? În Finlanda mai puțin de doi finlandezi din 10 întâmpină acest risc. 3,4 milioane de români, adică echivalentul a 38% din populația activă este emigrată și ca urmare pune puțină presiune pe Guvern din punct de vedere al locurilor de muncă necesare sau ajutoarelor de șomaj. Cum ar fi influențate statisticile lui Darius Vâlcov de întoarcerea acestora în țară?

Bunăstarea, dacă aceasta există, nu este pentru toți. România are un indicator al inegalității veniturilor de 35%, în fruntea topului țărilor UE cu cele mai mari dezechilibre. Finlanda are 25%, sub media UE.

„Creștem economic cu dezechilibre mari în interior: zona rurală are un PIB de doar 30% față de zona urbană (și divergențele cresc); regiunile de dezvoltare din România abia dacă mai reușesc 30-35% din PIB/locuitor al regiunii București - Ilfov (și divergențele cresc)”, explică Cristian Păun. Dacă cea mai săracă regiune a Finlandei are un PIB pe locuitor corectat cu puterea de cumpărare de 90% din media UE în România acest indicator este de 36%. Bunăstarea în România pare a îmbrăca mai degrabă forma unor insule. Într-o bună parte a țării, singurul angajator rămâne statul, iar salariul minim pe economie este pentru mulți un deziderat. Finlanda rămâne un obiectiv îndepărtat.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri