BUSINESS CLUB. Moartea Ciprului ca paradis fiscal
În total, Cipru ar avea nevoie de 16,8 miliarde de euro, din care 9,3 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor din micuțul stat. Acesta au înregistrat pierderi masive de pe urma acordului de reducere a datoriilor Greciei. Ciprul a fost atât de afectat încât a ajuns într-o situație mai gravă decât vecinul de la nord.
„Nu vreau să prezint o situaţie care să fie alarmantă. Problema Ciprului este serioasă şi o abordăm într-un mod serios”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup.
Intrarea Ciprului într-un program de asistență financiară va înseamna dispariția sa de pe harta paradisurilor fiscale, căci sunt de așteptat creșteri de taxe pentru echilibrarea finanțelor.
Dintre cele 14 mii de firme înregistrate în paradisuri fiscale și active în România, mai bine de o treime își au sediul social în Cipru. Dacă regimul fiscal se va înăspri firmele vor migra către alte zone de protecție.
România are încheiat cu Cipru un tratat de evitare a dublei impuneri, ceea ce înseamnă că dacă o firmă prezentă pe plan local este înregistrată în Cipru, atunci impozitele și taxele se plătesc acolo. În statul insular, impozitul pe profit este 10%, iar anumite activități, cum ar fi transportul maritim este în totalitate scutit.
În Cipru, un salariu mai mic de până la 19.500 de euro pe an nu este impozitat, iar pierderile unei firme pot fi rostogolite și compensate cu profitul. Și poate cel mai de preț avantaj este acela că Cipru protejează identitatea proprietarilor de firme.
De la aderarea la zona euro în 2008, Ciprul a fost nevoit să devină mult mai transparent în privința datelor privind firmele.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
