BUSINESS CLUB. Privatizări cu promisiuni încălcate

Cum vrea un oraș din vestul țării să-i împiedice pe șoferi să mai parcheze pe trotuare și spații verzi. Oamenii se revoltă

Jaf mai puțin obișnuit: Un individ a spart un magazin de bijuterii apoi a fugit călare pe un măgar

Cum s-a întâmplat cumplita tragedie din București: De ce a murit femeia în mașina electrică arsă ca o torță, iar soțul ei a scăpat

Titi Aur, explicații după tragedia din Sectorul 6: „Mașina devine capcana prin care se pierd vieți”

Scăderea prețului la energie, abordată de UE. „La noi, prioritate ar trebui să fie eliminarea cauzelor, mai puțin diminuarea efectelor”

Vremea în weekend: Temperaturi de până la 17 grade Celsius, urmate de răcire bruscă. Mateescu (ANM): Nu excludem ninsorile în martie

Un drum s-a prăbușit în Shanghai, lăsând în urmă o groapă uriașă. Containere și utilaje au fost trase înăuntru

Incident în Gara de Nord din București. Un vagon al unui tren CFR Călători a deraiat, circulația a fost blocată

Prima reacție a lui Ilie Bolojan, după ce România a intrat în recesiune tehnică: „Face parte din costul anticipat”

Investițiile companiilor private care au preluat între 2004 și 2008 cinci din cele opt filiale de distribuție și furnizare ale Electrica au rămas pe hârtie, arată un raport al Curții de Conturi. Prin contractele de privatizare, firmele s-au angajat să foloseasca banii din majorările de capital pentru investiții în modernizarea rețelelor, de exemplu. Nu s-a întâmplat așa, investițiile în retehnologizare s-au făcut pe spinarea consumatorilor români, prin creșterea tarifelor, și nu din sursele proprii ale firmelor.

„Dacă investițiile (…) s-ar fi realizat din prețul de subscriere, aceste investiții nu ar fi intrat în calculul tarifului de distribuției. Cu alte cuvinte, realizarea investițiilor din prețul de subscriere plătit la finalizare nu ar fi condus la creșterea tarifului de distribuție”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Pentru a-și recupera banii, statul a mers la Curtea de Arbitraj de la Paris, unde i-a dat în judecată pe greii din piața de electricitate: E.ON, din Germania, CEZ, din Cehia și pe Enel, din Italia. Cele trei sunt companiile care, prin majorări de capital, au preluat controlul asupra filialelor Electrica din Banat, Dobrogea, Muntenia Sud, Moldova și Oltenia.

Privatizările s-au făcut în două etape. Prima dată, compania străină prelua un pachet de 25-30 la sută, iar pentru restul de acțiuni până la 50-60 la sută se angaja să facă investiții în retehnologizare. Practic, jumătate din privatizare s-a făcut pe bază de promisiuni. În total, cele trei firme ar fi trebuit să investească în rețele peste 1,6 miliarde de euro. Raportul Curții de Conturi arată că investitorii nu au investit sau nu au dovedit clar că s-au ținut de cuvânt, potrivit Gândul.

În cazul E.ON, situația pare a fi certă: compania germană nu a investit niciun ban din surse proprii pentru Electrica Moldova. Investițiile au fost făcute din ceea ce a produs fosta compania. La fel s-a întâmplat și în cazul CEZ. Iar Enel nu a făcut dovada investițiilor din surse proprii.

Companiile se apără spunând ori că informațiile despre investiții sunt confidențiale iar contarctele de privatizare au fost respectate. Din poziția de acționar minoritar, statul nu poate decât să solicite informații de la acționarii majoritari. Arbitrajul international este acum unica solutie, iar primele sentințe în aceste procese ar urma să vină până la finele anului.