Ce spune rata șomajului din România despre starea economiei
Rata șomajului în România a ajuns la 5,4% în luna iulie. Mai exact, sunt 484 de mii de oameni care își caută loc de muncă. E o creștere de aproape un sfert față de începutul anului, ceea ce arată o deteriorare vizibilă. Însă partea bună este că e încetinire. În iulie a fost creștere de doar 0,1 puncte procentuale, adică vreo 10.000 de noi șomeri. Poate fi aici un factor tranzitoriu, prin apariția unor joburi sezoniere.
Însă se observă o diferențiere - șomajul în rândul bărbaților crește mult mai puternic. La femei rata e la 4,5%, în timp ce la bărbați este de 6,1%. În mod tradițional este o diferență, însă acum se accentuează, ceea ce poate indica că sunt afectate mai puternic industrii cu pondere mai mare a angajaților bărbați: construcții, sector energetic, segmente de manufacturier.
Nivelul de șomaj la care am ajuns nu este în sine îngrijorător. E drept că am ajuns cu șomajul la nivelul din primăvara lui 2016, înainte să apară boomul direcționat prostește de consum cu o finanțare prin deficite. Însă cotele sunt încă decente.
De altfel, noi nici la precedenta criză nu am avut rate înalte de șomaj, am trecut doar ușor de 7%, când Polonia se lupta cu 12%. Și a ieșit așa, pentru că restructurarea nu a fost profundă și cum ar fi trebuit.
Și ar mai fi și alte cauze, unele care pot apărea și acum.
Cum e șomajul în UE
5,4% încă sună bine, dacă îl comparăm cu ce există în zona euro – șomaj de 7,9% în iulie. E o diferență importantă. Desigur, la nivel de uniune monetară e făcută o medie, ieșită din ratele mici din Germania sau Olandă și șomajul ridicat, de peste 10%, din Spania, Italia sau Grecia. Însă se vede că este cale lungă.
Pe de altă parte, situația nu mai este așa bună când vedem evoluția. Față de decembrie anul trecut, la noi rata șomajului a urcat cu 1,5 puncte procentuale, în timp ce în zona euro, creșterea a fost de jumătate de punct procentual.
Mai la vest de noi funcționează ceva mai bine programele de asistență. Imaginea este oricum obturată de șomajul tehnic dat de Kurzarbeit. Când vor dispărea acestea, se pot produce modificări. Însă la noi nu vor fi totuși radicale.
La cât poate ajunge rata șomajului în România
Majoritatea economiștilor văd un șomaj care se poate duce doar puțin peste 7%. Și el va frâna natural. Cu trecerea timpului și cu înrăutățirea activității în unele industrii, vor dispărea șomeri din baza de raportare.
Metodologic, șomajul BIM presupune oameni fără lucru și activi în căutarea unui loc de muncă.
Când piața muncii nu este ofertantă, în special tinerii care mai stau cu părinții nu vor mai căuta loc de muncă, pentru că știu că nu vor găsi. Vor aștepta pe tușă schimbări. Atunci dispar din statistici, intră în șomajul structural și rata de ocupare se reduce. Se modifică baza, se modifică și rezultatul.
Prin HORECA, acolo unde sunt mulți tineri, sau prin retail, pe la tot felul de magazine, se va vedea acest fenomen. Șomajul se reduce și în acest fel. Nu e cel mai bine, dar arată schimbări de structură. Problemele însă rămân.
Editare web: Luana Păvălucă
