Soluție aplicată în premieră pe autostrada care va asigura legătura Capitalei cu județele din Moldova
Șefii de la Drumuri par să fi învățat într-un final o lecție simplă: toți kilometrii de șosea rapidă pe care constructorii îi termină trebuie să și poată fi dați în folosință imediat. Așa că, în premieră, toate segmentele din autostrada care va asigura legătura Capitalei cu județele din Moldova, vor fi prevăzute, fie cu noduri rutiere, fie cu bretele provizorii care să le lege de drumurile din zonă.
Se elimină astfel riscul de a avea șosele-muzeu. Contractele pentru construirea primelor loturi din A7 ar putea fi scoase la licitație în această iarnă, spune CNAIR. Un obiectiv ambițios, spun cei de la Asociația Moldova Vrea Autostradă, care consideră că abia spre vară s-ar putea lansa primele licitații.
A7, considerată coloana vertebrală a Moldovei, va avea aproximativ 320 de kilometri și va costa circa două miliarde de euro. Va porni de la Ploiești și va merge apoi spre Buzău, Focșani, Bacău, până la Pașcani.
Șefii de la Drumuri ar vrea ca până la finalul anului să poată scoate la licitație cel puțin unul dintre cele trei loturi ale secțiunii de 63 de kilometri dintre Ploiești și Buzău.
Primul lot va avea aproape 20 de kilometri. Va lega A7 la Autostrada București-Ploiești, va continua apoi spre Mizil intersectând Drumul Județean 100 C.
De aici va începe lotul 2, care va avea circa 30 de kilometri și se va opri în apropierea localității Stâlpu.
Ultimul lot din această secțiune este poate și cel mai important, deoarece va funcționa ca o centură a Buzăului. Va prelua traficul de pe DN2, unul dintre cele mai aglomerate drumuri ale țării, și îl va descărca pe drumul spre Brăila.
Gabriel Budescu, directorul Direcției Tehnice din CNAIR: "Cel mai avansat este Ploiești-Buzău. Studiile geo-tehnice au trecut de 80% 02.35. Nu ne facem neapărat un țel din asta. Vrem să avem un proiect matur. Acum pe 7 noiembrie prestatorul trebuie să ne predea studiul de fezabilitate".
Urmează apoi, proiectul tehnic. Între timp au început demersurile pentru obținerea acordului de mediu.
Adrian Covăsnianu, vicepreședintele Asociației Moldova Vrea Autostradă: "Obiectivul CNAIR este unul ambițios, mai ales în contextul în care abia a început procedura de mediu, care este una complexă și costisitoare, chiar dacă pe cele 3 loturi nu avem suprapuneri cu arii naturale protejate. Termenul de finalizăre a proiectării și al obținerii acordului de mediu nu cred că este unul fezabil. Mai degrabă aș vedea ca termen trimestrul 2 spre 3 al anului viitor".
Șefii de la Drumuri și-au propus ca pe A7 să nu avem loturi-muzeu. Prin urmare le cer constructorilor să realizeze drumuri provizorii care să lege bucățile de autostradă de rețeaua de drumuri naționale și județene din jur.
Gabriel Budescu, directorul Direcției Tehnice din CNAIR: "Am gândit tronsoanele până la un nod, înainte sau după. Cum un nod nu poate fi prins pe două tronsoane, am zis că pe tronsonul care nu are nod să prevedem drumuri de legătură, drumuri de descărcare provizorie. În momentul execuției, dacă există continuitate, nu se mai fac acele drumuri provizorii, dacă nu, le executăm. Am învățat și noi din greșelile care s-au făcut".
De exemplu, șoferii au putut circula pe cei 10 kilometri dintre Gilău și Nădășelu la doi ani de la finalizarea lucrărilor, adică după ce a fost gata și un pod de doar 320 de metri peste Someșul Mic. O autostradă muzeu era să fie și lotul Iernut-Chețani inaugurat în septembrie, dacă nu se găsea o soluție pentru finalizarea nodului de la Chețani, care se afla, însă, pe celălalt lot, cel spre Câmpia Turzii, unde constructorul mai are mult de muncă.
Cei care militează de ani buni pentru construirea de șosele de mare viteză și în Moldova au, însă, și recomandare pentru șefii de la Drumuri.
Adrian Covăsnianu: "Aș recomanda să se scoată la licitație cât mai rapid loturile care ajung spre Moldova, pentru că în prezent autostrada este gândită dinspre Ploiești spre Moldova. Pe partea de implementare mi-aș dori să înceapă dinspre Buzău spre Ploiești".
Parte din A7 sunt și cei 16 kilometri de lângă Bacău la care lucrează firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu. Aceștia fac parte din proiectul Centurii Bacăului în lungime totală de 32 de kilometri. În condițiile în care stadiul lucrărilor este la 85%, autoritățile de la Transporturi speră să deschidă traficul în acest an.
Reprezentanții Asociației Pro Infrastructura, un ONG care urmărește dezvoltarea proiectelor de construcție de autostrăzi și căi ferate din România, sunt, însă, de părere că centura Bacăului va putea fi dată în trafic la primăvară.
