Salariile angajaților de la firmele insolvente, în pericol

Desființarea contribuției de 0,25% pe fondul brut de salarii al unui angajator și înlocuirea acestuia cu o contribuție generală, numită de ”solidaritate” de 2,25%, va lăsa zeci de mii de angajați ai firmelor intrate în fiecare an în insolvență fără posibilitatea de a își recupera salariile neplătite.

Avertismentul a fost formulat, zilele trecute, atât de membri ai opoziției, cât și de consultanți fiscali. În prezent angajatorii varsă la Fondul de Garantare pentru Plata Creanțelor Salariale (FGPCS) administrat de Agențiile Municipale de Ocupare a Forței de Muncă o contribuție de 0,25% pe fondul de salarii brute. La nivelul anului 2016 la FGPCS s-a colectat suma de 316,52 milioane lei.

FGPCS este în prezent un colac de salavare pentru angajații firmelor intrate în insolvență care nu și-au încasat salariile. După ce a fost pronunțată o hotărâre judecatorească definitivă de deschidere a procedurii insolvenței și ulterior ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare a unie firme, angajații se pot adresa AMOFM solicitând plata salariilor restante de la FGPCS. Acesta a fost constituit în 2006 prin legea 200 pentru a fi puse în practică directivele Consiliului European nr.80/987/CEE şi nr.2002/74/CE.

Ce se va întâmpla în viitor

Teoretic și în viitor se va păstra o contribuție pentru alimentarea FGPCS. Practic, contribuția de 0,25% se va înlocui cu o alta de solidaritate mult mai substanțială, de 2,25%. Un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor Publice de zilele trecute explica situația: ”Contribuția (de 2,25% - n.red.) se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale. Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații”.

Există însă o mare diferență. Contribuția de 0,25% este destinată în prezent strict pentru alimentarea FGPCS și pentru achitarea salariilor restante. Spre deosebire, contribuția de solidaritate de 2,25% va intra la grămadă la buget pentru asigurarea surselor de finanțare la o multitudine de cheltuieli, precum cele cu creanțele salariale cuvenite angajaților de la firmele insolvente, cheltuielilor cu șoimajul, concediilor medicale etc.

Promisiunile că banii vor fi utilizați pentru alimentarea FGPCS nu sunt credibile. Lista promisiunilor privind introducerea unor taxe mari și a utilizării banilor strânși din perceperea taxei pentru un anumit scop este mare. Acum câțiva ani, Guvernul a impus o supracciză la carburanți, promițând că din banii strânși se vro face autostrăzi. Banii au intrat la grămada la bugetul de stat și nicio autostradă nu a fost făcută. In cazul de față există riscul ca salariile neachitate  să fie amânate la plată de către Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă sau chiar să nu fie plătite în lipsa banilor de la buget.

Dan Scwhartz, consultant fiscal, spune că măsură contravine cerinței UE de a fi găsită o modalitate de protecție a salariaților la firmele in dificultate . ”Regimul şi destinaţia acestori bani sunt fixate de UE. Iată de ce, sub pretextul acestei taxe nu puteţi să colectaţi bani pe care să-i folosiţi pentru alimentarea bugetului de stat. Este interzis”, spune și economistul Florin Cîțu, senator PNL.

În prezent din suma de 316,52 milioane lei pot fi plătite salariile pe trei luni a aproximativ 45.000 de salariați. FGPCS permite pentru fiecare salariat plata a maximul trei salarii lunare.