Indicele de Progres Social 2108. Cei șase indicatori care ne aduc la coada UE

România a urcat şapte poziţii şi ocupă locul 44 în clasamentul "Indicele de progres social 2018", fiind însă depăşită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Câțiva indicatori sunt principalii responsabili.

Indicele de progres social (Social Progress Index - SPI), realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 146 de ţări, analizând trei dimensiuni principale, pe 12 coordonate, cărora le atribuie câte un punctaj.

Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana şi îngrijirea medicală, apa şi salubritatea, locuirea, siguranţa personală), fundamentele bunăstării (acces la educaţie de bază, acces la comunicaţii şi informaţii, sănătate şi bunăstare, calitatea mediului) şi oportunitatea (drepturi personale, libertate personală şi de alegere, incluziune, acces la educaţie avansată), potrivit Agerpres.ro.

"Atunci când vorbim de bunăstarea unei ţări ne raportăm, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, însă acesta nu reflectă complet şi fidel calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Există ţări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relaţia dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, şi dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăţie a unei ţări se regăseşte în bunăstarea fiecărui cetăţean", a afirmat Vlad Boeriu, partener Deloitte România.

În acest an, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda şi Elveţia, iar pe ultimele Afganistan, Ciad şi Republica Centrafricană.

Cele 146 de ţări se înscriu în şase categorii, conform scorului înregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.

Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croaţia (37), Letonia (39), Bulgaria (40) şi România (44).

România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obţinute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croaţia, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran).

Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă şi canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educaţie avansată, speranţa de viaţă a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.

"Capitolele la care România obţine punctaj mai scăzut arată unde apar deficienţele în distribuirea creşterii economice şi în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calităţii vieţii în România şi poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung", a explicat Vlad Boeriu.

Raportul semnalează că statele sunt mai puţin performante decât ar rezulta conform PIB-ului mediu pe cap de locuitor. Creşterea PIB maschează problemele reale pe care le întâmpină societăţile, precum şi oamenii obişnuiţi. 133 ţări (91% dintre cele măsurate) şi-au îmbunătăţit poziţia în ultimii patru ani şi doar şase ţări au scor mai scăzut faţă de 2014: Brazilia, Mauritania, Thailanda, Turcia, SUA şi Yemen.

"Progresul social este capacitatea unei societăţi de a satisface nevoile de bază ale cetăţenilor săi şi de a crea oportunităţi de dezvoltare a acestora. IPS arată, astfel, direcţiile în care guvernele, mediul de afaceri şi organizaţiile nonprofit pot contribui la ameliorarea calităţii vieţii", se menţionează în comunicat.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.