Analiză Stăm mai bine decât în 2019 la capitolul derapaj fiscal, dar pierderea a fost a mediului de afaceri privat
Guvernul alocă 2% din Produsul Intern Brut mediului de afaceri ca sprijin în criza COVID-19. La acest capitol, suntem la același nivel cu Tunisia și mult sub alte state din Europa. Tabloul complet al situației economice a României arată în felul următor - adâncirea deficitului în 2020 față de 2019 e cea mai mică față de alte țări din Europa, dar aste și pentru că ajutorul pentru mediul de afaceri a fost mult mai mic față de cel din alte state UE.
"Vestea bună e că avem anul acesta un deficit preconizat între 8 și 9%. Statul va cheltui cu 8 – 9% mai mult decât veniturile publice.
Comparativ cu alte țări europene, adâncirea deficitului în 2020 față de 2019 e cea mai mică față de alte țări din Europa. De exemplu, Cehia, Polonia au deficite care se apropie de 10%, în condițiile în care plecau de la un rezultat aproape de 0 sau puțin peste.
Intensitatea deteriorării finanțelor statului e cea mai mică față de alte țări din Uniunea Europeană, ceea ce arată un control al execuției bugetare foarte bun și un trend de consolidare fiscală foarte bună în contextul pandemiei.
Dar, partea goală a paharului este că ajutorul dedicat strict mediului de afaceri, injecțiile de subvenții, de lichiditate, până acum este situată în jur de 2% din PIB. Este mult sub alte țări europene – Cehia, Polonia, care alocă cel puțin 6%.
Așadar, una caldă, una rece. Concluzia este că tocmai de aceea execuția bugetară nu s-a deteriorat atât de mult, pentru că ajutorul pentru mediul de afaceri a fost mult mai mic față de cel din alte țări europene.
Sunt garanții prin IMM Invest care nu se văd în execuția bugetară. Acestea sunt cheltuieli doar când se execută, așa că este posibil să vedem aceste scheme de subvenționare care vor genera cheltuieli pentru stat.
Așadar, avem adâncirea deficitului mai mică decât în Europa, dar nu s-a sprijinit mediul de afaceri atât de intens ca în UE.
Avem cea mai mică deteriorare a deficitului, dar pe de altă parte mediul de afaceri e văduvit de sprijin, nu ar trebui să ne lăudăm cu asta", a explicat la digi24 analistul economic Iancu Guda.
România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agenţiile de rating, Comisia Europeană CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi instituţii bancare, datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice, susţine ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
"Toate economiile au fost lovite puternic de această criză. Toate ţările au răspuns prin creşterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătaţi cu banul public, dar şi pentru că venim după o perioadă de dezmăţ şi furt al banului public în guvernarea socialistă. Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero, pentru că ştiu foarte bine că acum dobânda reală zero sau negativă stimulează creşterea economică pe termen mediu şi lung. Toate ţările vor avea o contracţie economică în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică. România vă evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute agenţiile de rating, CE, FMI, instituţii bancare etc., datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracţie a economiei în 2020 ceea ce înseamnă venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar dacă similare cu cele din anul precedent", a scris sâmbătă, pe Facebook, Florin Cîţu.
Acesta precizează că România va avea o revenire economică din trimestrul III, în V, un scenariu de bază cu care lucrează şi Banca Naţională a României (BNR), iar acest lucru înseamnă creştere economică în 2021.
