Tot mai multe semne de recesiune. Indiciile ascunse din economiile unor state mai mici
2019 e un an în care majoritatea analiștilor trăiesc cu frica unei recesiuni. Atenția e concentrată pe negocierile dintre primele două economii ale lumii - Statele Unite și China. Rezultatul e incert și chiar dacă se obține o detensionare a conflictului comercial, nu înseamnă că riscurile au dispărut. Unii analiști preferă să se uite însă mai departe, la situația unor economii mici, dar deschise. Cele care au, la rândul lor, o influență mare asupra comerțului global. Sunt cele care, prin evoluţia recentă, arată de fapt direcţia de mâine din economiile mari. Iar perspectiva nu este bună.
Un șef de analiză macroeconomică din Saxo Bank susține că s-au înmulțit dovezile cu privire la apropierea unei recesiuni. Una care se poate dovedi mai dură decât se estimează în prezent.
În privința acordului comercial dintre Statele Unite și China, acesta se lasă în continuare așteptat. Chiar dacă el va fi încheiat, nu va fi suficient. În octombrie, șansele apariției unei recesiuni erau de 14,1%, dar în decembrie au sărit la 21,4% pe măsurătorile Rezervei Federale Americane. E cel mai mare nivel din vara lui 2008.
Există însă semnale îngrijorătoare care vin dinspre țări asiatice precum Coreea de Sud și Japonia sau dinspre țările din nordul Europei, economii dependente de exporturi. Ultimul trimestru al anului s-a dovedit a fi unul negativ pentru acestea. Producția industrială din Coreea de Sud a scăzut în ultimele trei luni ale anului trecut cu 1,7%. E o contracție mai mare decât ceea ce se anticipa. În cazul Japoniei, perspectivele sunt și mai rele. Exporturile din decembrie au scăzut cu 3,8% un declin mai mult decât dublu faţă de prognoze.
Economiştii au observat o corelaţie între astfel de economii orientate către cererea externă şi viitorul din pieţele de desfacere. Ceea ce se întâmplă cu industria manufacturieră în astfel de economii reprezintă de fapt viitorul apropiat din economiile mari, cele care sunt pieţele de desfacere. În atare condiţii, încetinirea economică va fi anul acesta mai accentuată și mai profundă.
Indicii care măsoară evoluţiile din zona euro au scăzut la cel mai slab nivel din octombrie 2012, atunci când zona euro abia îşi revenea din criza datoriei suverane. Se observă scăderi mari ale producției industriale pentru principalele țări europene, în frunte cu Germania.
Confruntate cu riscul apariției unei recesiuni, băncile centrale din întreaga lume trebuie să-și cântărească bine deciziile. Banca Populară a Chinei a intervenit pentru a crește lichiditatea de pe piață, a făcut la începutul anului o injecție-record de 83 de miliarde de dolari. În acelaşi timp,FED-ul american îşi reconsideră programul de majorare a dobânzii-cheie. Aceeași abordare o are și Bănca Centrală Europeană. E o perioadă de expectativă, dar analistul Saxo Bank crede că o redresare a activității la nivel mondial e puțin probabilă.
Germania trece pe deficit
Germania se confruntă cu o încetinire bruscă a creşterii economice. Iar pentru anii viitori, previziunile sunt sumbre. Ţara lui Angela Merkel va înregistra un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro până în 2023, în cazul în care nu reduce cheltuieile, având în vedere că veniturile din taxe ar urma să scadă, iar salariile din sectorul public sunt în creştere, arată un document redactat de Ministerul german al Finanţelor, citat de Reuters. Asta ar însemna deficite bugetare anuale de 5 miliarde de euro până în 2022 inclusiv. Perspectiva acestor deficite ar reprezenta o deteriorare dramatică a celei mai mari economii din Europa, care a fost ani la rând pe excedent, anul trecut înregistrând un excedent bugetar de peste 11 miliarde de euro. Situaţia Germaniei este strâns legată şi de contextul extern. Tensiunile comerciale dintre China și Statele Unite, dar și îngrijorările provocate de Brexit au determinat deja guvernul german să reducă estimările referitoare la creşterea economică din acest an la 1%, de la ritmul prevăzut iniţial de 1,8%. Documentul Ministerului de Finanţe a subliniat şi alte riscuri bugetare, inclusiv costurile legate de renunţarea la energia produsă cu ajutorul cărbunelui. Cu toate acestea, un deficit de 25 de miliarde de euro reprezintă mai puţin de 1% din actualul Produs Intern Brut al Germaniei, deci departe de pragul limită de 3%, prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
