Lumea nu este pregătită pentru următorul șoc „made in China”. Cele trei industrii noi cu care Xi vrea să invadeze piețele din UE și SUA

Economia Chinei trece printr-o tranziție greoaie, pe măsură ce Beijingul încearcă să depășească perioada de criză provocată de pandemia de Covid-19 și datoriile uriașe din domeniul imobiliar, potrivit Business Insider. China investește acum masiv în ceea ce liderul Xi Jinping numește cele „trei industrii noi” – celule fotovoltaice, mașini electrice și baterii litiu-ion – în timp ce restul lumii încearcă să se pregătească pentru următoarea fază a șocului economic „made in China”.

În industria panourilor solare, în special, China produce o cantitate atât de mare încât piața globală a fost inundată de aceste produse, iar prețul lor s-a prăbușit, ceea ce face ca acum oamenii să își poată umple gardurile grădinilor cu un produs ce era odată de mare preț.

În perioada dintre finalul anilor '90 și începutul anilor 2000, SUA și economia globală a trecut printr-un șoc comercial provocat de China, atunci când o explozie de importuri ieftine din China au ajutat să mențină nivelul inflației cât mai jos, dar a dus la pierderea multor locuri de muncă în producția locală, scrie Wall Street Journal.

Acum, ar putea urma partea a doua a acestui șoc. Fabricile din China produc mai multe mașini, utilaje și electronice de consum decât poate piața internă să absoarbă.

Profitând de împrumuturile avantajoase de la stat, companiile chineze aglomerează piețele străine cu produsele pe care nu le pot vinde în țară.

În anii 2000, supraproducția venea în primul rând din China, în timp ce fabricile din alte părți ale lumii se închideau. Acum, SUA și alte țări investesc masiv și își protejează industriile pe măsură ce tensiunile geopolitice continuă să crească.

SUA, Europa și Japonia nu vor o repetare a primului șoc din China și susțin cu miliarde de dolari industriile considerate strategice, totodată impunând sau amenințând că vor impune taxe pentru importurile din China.

Primul șoc a venit după o serie de reforme liberale adoptate de China în anii '90 și aderarea sa la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. Cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma scăderii prețurilor au fost persoanele cu venituri mici și medii.

Totodată, însă, șocul din China a pus presiune mare pe producătorii locali. În 2016, economiștii au estimat că SUA au pierdut peste 2 milioane de joburi în perioada 1999-2011 din cauza importurilor chinezești, în timp ce producătorii de mobilă, jucării și haine au cedat în fața competiției, iar angajații din comunitățile cele mai afectate și-au găsit cu greu alte locuri de muncă.

Spre deosebire de Japonia sau Coreea de Sud, care au abandonat producția low-cost, îndreptându-se înspre exporturi cu valoare mai mare, China și-a păstrat poziția dominantă în sectoarele low-cost, chiar și în timp ce pătrunde tot mai mult în categoria produselor dominate în mod normal de economiile avansate.

În contrast cu situația din anii 2000, Occidentul consideră acum China ca fiind principalul său rival economic și adversar geopolitic. UE urmează să decidă dacă mașinile electrice din China sunt subvenționate nedrept și dacă ar trebui impuse taxe sau alte restricții de import, în timp ce fostul președinte american Donald Trump a propus ca pentru importurile din China să fie aplicate taxe de 60% sau mai mari.

Editor : Raul Nețoiu