Executivul de la Viena își menține votul negativ în privința aderării României la Schengen și subliniază că accederea în spațiul de liberă circulație nu este o chestiune de politică de partid, ci una de politică de securitate. Oficialii austrieci au declarat pentru publicația taz.de că granițele externe ale UE sunt slab protejate, altfel nu își explică de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu au fost supuși unor controale anterioare în alte state membre.
De la boicotul companiilor, până la tensiuni diplomatice și critici venite de la partenerii europeni, Austria s-a confruntat cu numeroase reacții dure după ce a respins aderarea României și Bulgariei la Schengen, deoarece ambele state îndeplinesc de ani de zile toate condițiile pentru a deveni membre.
Oficialii de la Viena au pierdut bună parte din încrederea partenerilor europeni, care s-au pronunțat în repetate rânduri în favoarea accederii României și Bulgariei la Schengen, iar partidul ÖVP, condus de cancelarul Karl Nehammer devine tot mai izolat în Europa.
La începutul lunii iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie bazată pe petiţia depusă de societatea civilă din România, prin care se solicită contestarea legalităţii vetoului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Mai mult, rezoluția solicita Comisiei Europene să calculeze pierderile financiare suferite de România și Bulgaria prin neprimirea în Schengen și să găsească mecanisme de compensare.
526 de eurodeputați au votat pentru și doar 57 împotriva admiterii cât mai rapide a Bulgariei și României în spațiul Schengen, demonstrând cât de izolată începe să devină cancelaria de la Viena.
Aceasta este una dintre "cele mai notabile realizări ale integrării europene", se arată în document. Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță, având un timp de așteptare lung, care uneori poate dura zile întregi, generând pierderi economice și emisii inutile.
Austria nu ține cont de criteriile de aderare la Schengen
Spre deosebire de Țările de Jos, Austria este menționată de două ori în rezoluție.
Argumentul Vienei - combaterea migrației ilegale - nu se numără printre criteriile clar definite pentru aderarea la Schengen.
Chiar și președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a regretat decizia guvernului din decembrie, mai arată sursa citată.
Austria se află într-o "situație dificilă" din cauza numărului mare de persoane care solicită drept de azil, "din păcate, trebuie să recunosc că nu văd legătura dintre această problemă și aderarea României și Bulgariei la Schengen", a spus șeful statului austriac.
Antreprenorul român și fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, președinte al Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC), spune că România trebuie să primească despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună.
Potrivit acestuia, prejudiciul adus economiei românești este foarte mare. Însă este și o chestiune de respect pentru cele 30 de milioane de cetățeni români și bulgari.
Eurodeputatul Eugen Tomac a calificat decizia Austriei drept o "palmă nemeritată".
Austria ignoră migranții de pe filiera ungară, în timp ce critică România și Bulgaria
Întrebată de publicația citată cum motivează decizia de a răspunde cu veto la dezideratul României și Bulgariei de a adera la Schengen, Cancelaria de la Viena a spus că hotărârea nu este una politică, ci una întemeiată pe îngrijorări legate de securitate.
Oficialii austrieci mai susțin că circa 70% dintre migranții reținuți în Austria nu au fost supuși unor controale anterioare în vreo țară UE, ceea ce relevă protecția deficitară a granițelor externe ale UE.
Este "dreptul și, de asemenea, datoria fiecărui stat membru să își apere interesul național", mai transmite cancelaria. Totuși, ceea ce cancelaria austriacă ignoră este că țara lui Viktor Orban, unul dintre cei mai mari susținători externi ai ÖVP, direcționează un număr extrem de mare de migranți neînregistrați către Austria.
Chestiunea migrației "ilegale" a fost tema centrală de pe agenda conservatorilor - ÖVP - în cele patru rânduri de alegeri, însă strategia de a rupe voturi de la extremiștii de dreapta - FPÖ - nu a funcționat, pierzând aproape 10% și majoritatea absolută în Austria Inferioară.
Următoarele alegeri parlamentare din Austria vor avea loc în toamna lui 2024. Sondajele actuale plasează FPÖ pe primul loc, iar ÖVP ar fi, în cel mai bun caz, un partener minoritar. Așadar, guvernul este nerăbdător să rămână în funcție până la sfârșitul mandatului parlamentar.
Deși veto-ul pe Schengen nu a generat prea multe critici din partea Verzilor, partenerii minoritari de coaliție ai ÖVP, la jumătatea lunii martie, ministrul Sănătății, Johannes Rauch, s-a pronunțat în favoarea aderării la Schengen, oferind motivații politice.
Oficialul a spus că Austria are nevoie urgentă de cei 30.000 de îngrijitori de bătrâni și bolnavi din România care lucrează 24 de ore din 24. Însă nici măcar acest argument nu a funcționat în acest punct.
Editor : Andreea Smerea
