Analiză De ce au pierdut Macron și Le Pen alegerile regionale din Franța. "Criza democrației", efectul de bumerang al macronismului

Marco Badea
Emmanuel Macron și Marine Le Pen în dezbaterea electorală din 2017
Emmanuel Macron și Marine Le Pen, participând la dezbaterea prezidențială din 2017. Sursă foto: Profimedia Images

Cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor regionale din Franța a confirmat trendul de la turul întâi, când partidele președintelui Emmanuel Macron și a extremistei Marine Le Pen nu au reușit să se impună în nicio regiune. Cu o rată de absenteism ajunsă la aproape 66%, rezultatul scrutinului de duminică a fost în avantajul preşedinţilor de regiuni, fie că aceștia sunt de la dreapta sau de la stânga eșichierului politic francez.

Se menține, mai exact, starea de fapt de dinainte de alegeri, cu o singură excepție: La Réunion, acolo unde stânga s-a impus în fața dreptei prin candidata Huguette Bello, susținută de partidul extremist "Franţa Nesupusă" și partidul socialist, care l-a învins pe candidatul partidului republican, Didier Robert, în fruntea insulei de peste un deceniu. Partidul Republican păstrează 7 regiuni pe care le controla deja și confirmă că este primul partid din Franța. La rândul lor, socialiștii vor controla 5 regiuni, iar Corsica rămâne sub controlul liderului naționalist Gilles Siméoni. Reuniunea națională (RN), fostul Front național, partidul extremist de dreapta condus de Marine Le Pen, nu și-a câștigat pariul electoral, adică nu a reușit să se impună în nicio regiune a Franței, nici măcar în cea mediteraneană PACA (Provence-Alpes-Côtes-d’Azur), unde avea cele mai mari șanse să obțină o victorie. De asemenea, LREM, partidul președintelui Emmanuel Macron, nu a reușit să se impună în vreo regiune a țării. Această performanță negativă va conduce la presiuni în interiorul partidului pentru o reacție în raport cu aceste rezultate.

Politologul Cristian Pîrvulescu, într-o declarație pentru digi24.ro, transmite că alegerile regionale și departamentale din Franța nu au produs niciun fel de surpriză.

În realitate, rezultatele erau așteptate. Singura surpriză este scorul mai mic decât evaluau sondajele al extremei drepte. În rest, nu este nicio surpriză, pentru că vorbim despre niște alegeri, la fel ca cele din România, în care predomină înrădăcinarea partidelor politice. Ori la nivel local, când vorbim despre Franța, avem cele două mari partide înrădăcinate: partidul Socialist și partidul Golist, actualmente Republican. Pentru cei care nu sunt obișnuiți cu această denumire, este vorba de partidul lui Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy”, subliniază profesorul Pîrvulescu.

În aceeași notă, Iréne Costelian, corespondent al cotidianului francez Liberation, a declarat pentru digi24.ro că nu s-a înregistrat nicio noutate în aceste alegeri, având în vedere că toți câștigătorii ocupau posturile câștigate și înainte de unde termenul folosit de -baroni-”. 

La rândul său, Bianca Vlad, o româncă stabilită în Franța și studentă la Institutul de Studii Politice din Paris, a declarat pentru digi24.ro că alegerile regionale au o rată de prezență atât de scăzută pentru că mulți dintre francezi nu înțeleg importanța acestei etape democratice și de multe ori, probabil, nici nu cunosc vreo figură politică de pe liste.

Asta ne obligă să ne punem întrebarea despre ce s-a întâmplat cu mecanismul democratic tocmai acolo unde e cel mai apropiat de oameni, în comunitățile lor” a declarat Bianca.

Citește și: Alegeri regionale în Franța: Emmanuel Macron și Marine Le Pen au pierdut în fața partidelor clasice

Starea de spirit din societatea franceză

Franța se confruntă în prezent cu o veritabilă „isterie politică”, iar societatea franceză pare că se îndrepte tot mai hotărât către o „criză de nervi” la nivel național, cu doar 10 luni înaintea alegerilor prezidențiale, conform unei analize Politico.

În Franța, motorul sistemului politic, adică alegătorii, sunt divizați și preocupați de diferite probleme. Observ, printre colegii mei, că aceștia sunt neîncrezători în abilitatea unor lideri politici de a aduce o schimbare care chiar să răspundă nevoilor lor”, remarcă Bianca Vlad, care mai spune că cetățenii francezi, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la primăvară, vor avea nevoie de o figură/promisiune politică în care să își poată pune fărâmele de încredere rămasă.

Pentru un moment, Emmanuel Macron a fost preocupat să gestioneze și să reducă criza sanitară generată de pandemia de COVID-19, impactul ei economic și alte probleme asociate. El ar avea o șansă să folosească planul de redresare al economiei franceze ca să creeze o viziune politică pentru viitor și să își contureze mai bine poziția în domeniile contestate. De asemenea, nici Marine Le Pen nu e străină de avantaje. Aceasta insistă pe aceleași promisiuni de ceva timp, având niște puncte clare pe agenda politică prin care va putea capitaliza din nou pe sentimentele anti-musulmane și anti-imigrație ale unei părți din societatea franceză”, mai susține Bianca Vlad. 

Franța este în prezent divizată între susținătorii președintelui Macron, apreciat pentru inițierea măsurilor de relaxare, cea mai recentă fiind renunțarea la carantina de noapte și la mască în spații publice, și opozanții acestuia, care îl acuză pentru toate „relele” din timpul pandemiei.

Conform Politico, scindarea politică din Franța este una strict geografică: de o parte se situează populația urbană, mai liberală, și de cealaltă parte este populația din zonele rurale, mai conservatoare. Este o rețetă similară care în Marea Britanie a dus la Brexit, iar în SUA la alegerea lui Donald Trump.

Jurnalista Iréne Costelian subliniază că societatea franceză, la fel ca toate celelalte societăți, a fost afectată de pandemie.

În măsura în care cetățenii sunt profund nemulțumiți de cum guvernul gestionează treburile țării, această nemulțumire arată că cetățenii sunt interesați de politică, pentru că deciziile politice îi impactează și îi face să reacționeze, chiar dacă răspunsul nu este întotdeauna cel vrut sau așteptat de către majoritate sau de către guvern”, crede Iréne Costelian. 

Într-o declarație pentru Politico Europe, Emmanuel Rivière, cercetător în cadrul institutului Kantar Public, susține că democrația franceză este bolnavă”.

„Opțiunile politice oferite de partide au devenit atât de greu de distins de către electorat, încât dau impresia că viața politică este doar un fel de teatru de umbre, în care politicienii sunt mai interesați să fie realeși în funcție decât să rezolve problemele pentru care sunt votați de către alegători”, precizează Emmanuel Rivière.

Emmanuel Macron și șansa unui al doilea mandat

De altfel, Emmanuel Rivière mai precizează pentru Politico că gradul de absenteism record evidențiază că Franța trece printr-o criză de reprezentare și apatie democratică, care a fost exacerbată de înlăturarea de către președintele Emmanuel Macron a diviziunii tradiționale dintre stânga și dreapta, care obișnuia să mobilizeze în mod eficient alegătorii. Acest lucru ar putea căpăta un efect de bumerang pentru actualul președinte francez, dacă nu reușește să-și definească mai clar linia ideologică și politică, făcându-i pe tot mai mulți francezi să se înstrăineze de clasa politică.

Alegătorii francezi ar putea ajunge să repete ceea ce au făcut în 2017, atunci când au ales un outsider, pe Macron, în semn de protest față de instituția politică de la Elysee.

Emmanuel Macron votează
Președintele francez Emmanuel Macron votează în turul al doilea al alegerilor regionale și departamentale. Sursă foto: Profimedia Images

„Emmanuel Macron și Marine Le Pen continuă să se poziționeze ca niște străini care luptă împotriva unui sistem politic stricat, dar dinamica politică actuală ar putea beneficia de o a treia personalitate neașteptată, deși nu este clar în acest moment cine ar putea fi aceasta. În prezent, o mare parte dintre alegători nu se mai identifică cu un partid politic”, a declarat politologul francez Jean-Yves Dormagen pentru Politico. 

În ciuda faptului că dezbaterea electorală este diferită la aceste alegeri, presa franceză și mulți experți au catalogat alegerile regionale și departamentale drept un indicator foarte important în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor. 

Politologul Cristian Pîrvulescu susține, însă, că scorul slab al partidului președintelui Macron nu anticipează nimic despre alegerile prezidențiale, pentru că prezența a fost foarte redusă, asemănătoare cu cea înregistrată la alegerile parlamentare din România.

A fost o prezență de puțin peste 34%, adică doar unul din trei francezi s-au prezentat la urne. Această prezență redusă la vot explică de ce cele două partide, care nu sunt bine înradacinate în teritoriu (extrema dreapta si LERM), nu au reușit să obțină socuri excepționale. Cu toate acestea, nu este o neliniște la Elysee în momentul de față, pentru că încă nu se întrevede un candidat puternic al dreptei, deși discursul republicanilor este că ei reprezintă singura alternativă la duelul Marine Le Pen vs Emmanuel Macron”, susține profesorul Pîrvulescu, care mai indică faptul că Emmanuel Macron rămâne în continuare un candidat de centru puternic, iar în partidul republicanilor există o minoritate, nu de neglijat, cum e primarul din Nisa, care îl susțin pe actualul președinte.

Totodată, profesorul Pîrvulescu mai spune că republicanii i-ar putea crea probleme lui Macron în primul tur. 

Xavier Bertrand, care a câștigat alegerile regionale, dar care s-a retras din partidul Republicanilor, este un candidat la prezidențialele de la anul, care are deja o cotă de aproximativ 18% în privința intenției de vot. Cu toate acestea, încă nu este foarte clar cine va fi candidatul final al Republicanilor. Lupta se va da, cel mai probabil, între Valérie Pécresse, care a câștigat în regiunea Ile-de-France, și fostul președinte al Republicanilor, Laurent Wauquiez, care a obținut cel mai mare scor în aceste alegeri. Totuși, aici vorbim de lucruri relative, pentru că cel mai mare scor la o prezență de 33% este un scor insignifiant. Ori, la alegerile prezidențiale prezența va fi cu siguranță mai mult decât dublă. Iar acolo, o altă problemă importantă, care nu s-a observat atât de clar acum, va fi lipsa de unitate a stângii”, explică profesorul Cristian Pîrvulescu.

Semificația alegerilor prezidențiale din 2022

Politica s-a schimbat profund în ultimii 7-8 ani, susține Iréne Costelian, care mai spune că cetățenii nu mai merg la vot pentru idei sau programe, care sunt de multe ori similare.

Cetățenii caută o identificare cu un leader, iar la alegerile regionale nu prea au apărut figuri care să stârnească o mare emoție.Mulți cetățeni francezi nici nu știu în ce constă alegerile regionale și pentru ce se votează. Absenteismul trebuie și el înțeles în întregimea sa. Pe de o parte, alegătorii ies din pandemie și își doresc altceva decât dezbateri politice sterile pe care le-au auzit deja la televizor timp de 1 an jumate de când sunt blocați în case. Intervențiile regulate ale președintelui Macron au desensibilizat populația, care nu mai are chef de seriozitate, ci de distracție. Pe de altă parte, există o dezbatere tot mai mare în Franța asupra interpretării votului alb. De episodul cu vestele galbene, o parte tot mai mare a populației cere ca acest vot sa fie contabilizat, olbigându-i pe politicieni să ia în considerare faptul că populația nu împărtășeste aceleași preocupării precum cele incluse în programele de guvernare. Din acest motiv, mulți nu au votat și nu vor vota în continuare, mișcarea lor fiind o formă de protest. Aceștia nu vor sa dea credibilitate unor lideri care nu îi reprezintă, iar dacă ar vota, aceștia nu ar mai putea contesta ideea de reprezentativitate sau programele electorale. Emmanuel Macron a spus de multe ori că reformele contestate în stradă făceau parte din programul lui de guvernare, iar oamenii lumea l-a votat pentru a îndeplini acele măsuri politice. Dar acest argument a stârnit antipatia iar oamenii nu mai vor să fie considerați complici.

Într-o altă ordine de idei, alegerile prezidențiale stârnesc, în general, o atenție mai mare și este dificil pronosticat ce se va întâmpla peste 10 luni. Totuși, prețul la benzină crește din nou, iar acesta a fost unul dintre indicatorii care au declanșat revolta vestelor galbene”, explică jurnalista Iréne Costelian.

Politologul Jean-Yves Dormagen mai spune că participarea redusă la alegerile regionale și departamentale sugerează, între altele, că nicio alegere nu contează în afară de cea prezidențială, având în vedere cât de centralizată a devenit instituția prezidențială, în special în mandatului președintelui Macron.

Emmanuel Macron a personalizat complet sistemul, așa că celelalte alegeri par acum complet inutile, iar totul pare a fi decis de Palatul Elysee”, a spus Dormagen.

La rândul său, cercetătorul Emmanuel Rivière atrage atenția că puterile pe care le are astăzi președintele francez nu sunt la fel de puternice ca cele pe care le avea în trecut generalul Charles de Gaulle.

Trăim într-o iluzie conform căreia ar trebui să avem un președinte care se angajează să schimbe radical societatea, numai că, având în vedere slăbirea extremă a partidelor politice ca urmare a sistemului prezidențial, ajungem într-un impas înșelător”, susține Emmanuel Rivière.

Conform unei analize din The Guardian, la vot au mers să voteze mai degrabă cei în vârstă, un semn nu neapărat îmbucurător pentru candidaţii de dreapta cu aspirații prezidenţiale.

card de alegător la alegerile prezidențiale
Card electoral necesar pentru votul la alegerile prezidențiale din 2022. Sursă foto: Profimedia Images

Cei doi candidați pentru turul doi la alegeril prezidențiale de anul viitor par a fi, în continuare, tot Marine Le Pen și Emmanuel Macron. De altfel, așa îmi pot explica relativa seninătate a lui Marine Le Pen la declarațiile de după aflarea rezultatelor parțiale.

Daca e sa ne uităm mai bine la rezultate, victorioșii au obtinut cam 15% din votul celor care aveau drept să voteze și nu s-au prezentat la știri, ceea ce nu conferă o foarte mare legitimitate. Din acest motiv, Marine Le Pen a vorbit despre democrația care este în pericol în Franța”, subliniază profesorul Pîrvulescu, care mai evidențiază că nu s-au prezentat la vot, mai ales tinerii, pentru că au avut lucruri mai bune de făcut, cum ar fi „să meargă la plajă”.

Acestora (tinerilor care nu au ieșit la vot) li se pare că alegerile regionale nu au niciun fel de semnificație politică, ci doar administrativă. În același timp, alegerile regionale din Franța sunt alegeri intermediare, unde, de obicei, se manifestă votul de protest”, mai remarcă profesorul Cristian Pîrvulescu.

Într-o analiză post-alegeri, cotidianul conservator francez Le Figaro constată că alegerile au determinat un câştigător – absenteismul, doi perdanţi – LREM şi RN, doi rezistenţi- republicanii şi socialiştii, dar şi un inconturnabil – ecologiştii.

„Dreapta, în poziţie de forţă, întrevede posibilitatea de a perturba anul viitor reeditarea duelului Macron-Le Pen din 2017. Cu condiţia să nu se afunde într-o luptă fratricidă între diveşii pretendenţi la candidatură. Spectrul unor lupte interne se întervăd şi la stânga eşichierului. Aşadar, dacă regionalele de ieri au dat speranţe dreptei şi stângii, ele au schiţat totuşi un peisaj politic fragmentat în care două personalităţi domină mai departe, Macron şi Le Pen”, concluzionează Le Figaro.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate