Sari la conținut
News Alert

Erdogan ar putea rămâne la putere până în 2029. Proiectul este dezbătut de Parlament

Proiectul de revizuire a Constituţiei în vederea consolidării prerogativelor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, adoptat la sfârşitul anului trecut într-o comisie parlamentară, este supus dezbaterii Parlamentului începând de luni, relatează News.ro, care preia un material AFP.

ERDOGAN

Foto: Gulliver/GettyImages

Acest proiect prevede transferul puterii executive de la premier la preşedinte şi ar putea să-i permită lui Erdogan, ales şef al statului în 2014, după trei mandate la conducerea Guvernului (2003-2014), să rămână la putere până în 2029.

Introducerea unui sistem prezidenţial ar fi o premieră în Republica turcă, condusă după o Constituţie care datează de la lovitura de stat din 1980.

Textul, adoptat în comisia parlamentară chiar înainte de Anul Nou, urmează să fie dezbătut în două etape de către Adunarea Generală a Parlamentului, în cadrul unei proceduri ce urmează să dureze 13 până la 15 zile, potrivit agenţiei de presă proguvernamentale Anadolu.

Ideea unei consolidări a prerogativelor lui Erdogan îi îngrijorează pe opozanţii săi, care îl acuză de o derivă autoritaristă, mai ales după tentativa de lovitură de stat de la 15 iulie şi epurările care au urmat.

Însă membrii majorităţii afirmă că un asemenea sistem este necesar pentru a asigura stabilitatea la vârful statului şi că el ar permite alinierea la sisteme în vigoare în Franţa şi în Statele Unite.

Ce prevede reforma constituțională și ce șanse are

În cazul în care revizuirea este validată, preşedintele nu va mai fi nevoit să-şi rupă legăturile cu partidul politic după ce este ales, va numi şi va revoca miniştri, va avea unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi va putea să emită decrete.

Reforma prevede, de asemenea, creşterea de la 550 la 600 a numărului de mandate în Parlament şi o scădere a vârstei eligibilităţii de la 25 la 18 ani.

Proiectul de revizuire a Constituţiei prevede organizarea simultană, în noiembrie 2019, a alegerilor legislative şi prezidenţiale. Şeful statului va fi ales pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit o dată.

Propunerea trebuie să fie susţinută de cel puţin 330 din cei 550 de deputaţi pentru a putea să fie supusă unui referendum.

Partidul la putere, AKP, şi formaţiunea naţionalistă de dreapta MHP, care susţine textul, deţin împreună 355 de mandate în hemiciclu.

Referendumul urmează să se ţină ulterior, la 60 de zile după votul Parlamentului, adică în martie sau la începutul lui aprilie.

„Voi spune «da» proiectului de lege de reformă constituţională şi o voi face din nou în referendum”, a anunţat la începutul lui ianuarie Devlet Bahçeli, liderul MHP.

Însă reforma constituţională provoacă o respingere puternică în rândul partidelor de opoziţie prokurdă HDP şi social-democrat CHP, care-l acuză pe Erdogan că profită de starea de urgenţă în vigoare pentru a prezidenţializa sistemul.

Președintele, cu puteri de sultan

Această reformă va conferi „Palatului” puterile retrase sultanului otoman în urmă cu un secol, apreciază Bülent Tezcan, un deputat şi vicepreşedinte al CHP.

„Asta ar însemna disoluţia a tot ceea ce a realizat republica noastră”, a declarat el şi a adăugat că acest proiect de reformă constituţională deschide calea dictaturii unui singur om.

În cazul în care numărul de mandate este reaşezat începând din 2019, Erdogan ar putea să rămână la putere până în 2029.

În afară de recentele atacuri teroriste, incertitudinea politică a fost una dintre principalele cauze ale prăbuşirii lirei turceşti, care a pierdut 18% din valoare în faţa dolarului în ultimele trei luni.

Analişti de la Renaissance Capital afirmă, într-o notă, că până în prezent toate deciziile luate la Ankara sunt luate prin prisma acestei „prezidenţializări” a sistemului, atât de mult dorită de Erdogan.

Ei apreciază că o victorie pe acest plan ar permite mai multă stabilitate. Ea „poate să facă diferenţa între un an 2017 foarte puternic pentru activele turce sau un an foarte slab”, apreciază ei.

Pe aceeași temă