Sari la conținut

DIGIPEDIA. Balkan Express: Vagonul România, parte a unui mozaic viu și convingător

În 2007, anul intrării României şi Bulgariei în UE se închidea cercul. Europa se reîntregea prin întoarcerea acasă a ţărilor din Europa centrală şi răsăriteană capturate de Uniunea sovietică timp de jumătate de secol. Balcanii rămăseseră în urmă faţă de Mitteleuropa. Polonia şi Ungaria, ţări catolice cu vechi conexiuni monarhice europene s-au crezut mereu, şi au şi fost, mai îndreptăţite decât balcanicii să reintre în mainstreamul istoriei prin integrarea grăbită în UE. Cancelarul austriac Metternich, contemporanul lui Napoleon şi Talleyrand, spunea că Balcanii încep chiar din centrul Vienei, în Renngasse, între statuia lui Schwartzenberg şi Palatul Belvedere, acolo unde, ani în şir, până azi funcţiona ambasada Jugoslaviei, în diversele ei înfăţişări.

Cu toate acestea, central-orientalii sau sudest-europenii îşi practică şi imaginează diferenţele - mari, dar atât de relative - dintre ei şi, mai ales cu ceilalalţi, cu mai multă şi uneori inutilă sârguinţă decât apropierea şi afinităţile, de fapt, evidente. Ajunge să vezi această parte a Europei, nu neapărat de la Washington, Londra sau Paris, ci chiar de la Viena, ca să înţelegi că destinul care ne leagă şi ne desparte pe noi, cei şapte-opt proaspăt veniţi în Europa, în ultimii 10 ani, e încă pulsatil. Întâmplările vieţii fac însă ca Grecia ortodoxă şi filorusă să fi fost o ţară occidentală în timpul Războiului Rece, în timp ce Polonia catolică şi anti-sovietică - prizoniera preferată a Moscovei. Bucureştiul este mult mai la est pe harta Europei, în raport cu Berlinul sau Varşovia, fiind pe un segment longitudinal în dreptul Minskului, dar şi-a început occidentalizarea mai repede decât Belgradul sau Tirana.

În sfârşit, ca să închidem disputele dintre balcanezi în privinţa întietăţii sau meritelor occidentale, doar acest exemplu: de câte ori, nu americanii, că pe ei îi înţelegem, ci francezii, englezii sau italienii, spun Budapesta, gândindu-se la Bucureşti sau invers? Să fie, această confuzie curentă, semnul egalităţii de şanse dintre cele doua capitale, şi nu al divorţului lor în lumi opuse? Suntem, ca români, balcanici ? Să nu reîncepem o poveste veche şi lungă, de fapt interminabilă.

Oricum, Balcanii încep, ca Bizanţul altădată, de la Dunăre, la sud de România. Noi suntem, evident, în Carpaţi, nu în Balcani.

În limba germană, Carpaţii Meridionali se numesc, de altfel, de pe vremea străbunilor lui Klaus Iohannis, Alpii Carpatini. Bun, şi dacă nu suntem balcanci, ce suntem anume? Nu suntem occidentali, nici nordici, nici răsăriteni, nici central-europeni. Poate suntem chiar europeni, cu accidente de creştere, de parcurs şi distribuţie geopolitică, de vreme ce geografia rămâne imutabilă.

În fine, noi ne-am mai lămurit, chiar dacă nu de tot, cam cine suntem, de unde venim şi ce vrem, dar ceilalţi europeni clasici, care n-au trecut prin comunism, au avut şi au din nou, în ultimii 8 ani, de când primele ţări balcanice au intrat în UE, nedumeriri, dubii, ba chiar spaime aperceptive: Cine mai sunt şi balcanicii ăştia, cunoscuţi şi necunoscuţi, dar mai ales recunoscuţi pentru războaiele cărora, spunea Bismark la sfârşitul secolului al XIX-lea, n-ar trebui să-şi lase oasele un singur grenadier prusac. Din Balcani au început războiale cara au dărâmat ultimele imperii continentale. Aici, la începutul secolului al XX-lea şi la sfârşitul lui, într-o respingătoare simetrie, au fost primele şi ultimele accese de sălbăticie fratricidă din Europa luminilor, cu idei şi leduri.

Ca să mai lămureasca oarecum lucrurile, pe înţelesul tuturor, în 2007, mai multe oficii austriece, două televiziuni şi două fundaţii, între care Iniţiativa Central Europeană a reputatului politician şi europenist austriac Erhard Busek, au pus la cale o călătorie de descoperire a Balcanilor, numită Balkan Express. Zece filme documentare a câte 50 de minute fiecare, dedicate tuturor ţărilor din Balcani. În rândul lor au intrat şi Croaţia, Ungaria sau România - fiecare din aceste ţări considerându-se extrabalcanice, dintr-un motiv sau altul. Mecanicii şi însoţitorii de bord ai Balkan Expressului sunt austrieci, pasagerii sunt însă chiar locuitoririi acestui ținut: fermieri, scriitori, politicieni, oameni de afaceri, tineri, vârstnici, majoritari sau minoritari. Rezultatul a fost un mozaic viu şi convingător, care pentru mulţi vechi europeni cred că a înlocuit un puzzle confuz.

S-a văzut, încă o dată, că ţările balcanice sunt la fel de europene ca toat celealte. Eventual, cu mai multă poftă de viaţă. Filmul a primit multe premii, între care The Grand Award of the Erasmus Euromedia Award, în 2008. La Balkan Express, cu zece vagoane, s-a mai agăţat unul, numit Republica Moldova, ceva mai târziu. În engleză, filmul se numeşte „Return to Europe”, întoarcerea în Europa.

Englezii şi americanii, spre deosebire de autorii filmului, care sunt austrieci, au renunţat la metafora trenului cu destinaţii exotice şi, în loc de vehiculul adaptat pentru Balcani, cu ecartament cultural-istoric diferit, au preferat ideea general umană a întoarcerii acasă a celor care, la un moment dat, ca în orice familie judeo-creştină, cu sau fără voia lor, au plecat de-acasă, din aceeaşi casă. Or fiii, fie ei şi mai puţin risipitori, au dreptul la retur.

Balkan Express” a fost realizat în cea mai mare parte la Timişoara, oraşul începutului revoluţiei, acum 25 de ani. Cel mai balcanic oraş românesc - prin, să admitem, apropierea de Belgrad şi de Munţii Balcani, dar şi cea mai occidentală regiune a noastră prin experienţa istorică, în care prosperitatea, liberatea, pacea interetnică şi socială, la care s-a alăturat, deloc întâmplător, eroismul civic din decembrie 989 alcătuiesc cel mai bun aliaj euroatlantic.

În săptămânile de la începutul viitorului vor fi difuzate şi alte episoade dedicate vecinilor noştri unguri, sârbi, bulgari, turci, dar şi fraţilor moldoveni.

În următoarele trei săptămâni, până la sfârşitul anului, la Digipedia veţi viziona formula de 150 de minute, în trei episoade succesive, a filmului „Război pe calea undelor”, dedicat postului de radio Europa Liberă, de regizorul Alexandru Solomon. 

Etichete: Romania , documentar , video , emil hurezeanu , Digipedia , balkan express

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale