Sari la conținut

EXCLUSIV. Ziarist iranian: Republica Islamică se va mai confrunta cu proteste

Dacă vorbim despre economia iraniană, cea mai mare greşeală pe care o fac oamenii este să creadă că este un buget, sunt bani controlaţi de preşedintele Rouhani. Acest lucru nu este adevărat. Nu doar guvernul iranian ia decizii economice, ci sunt multe surse financiare în mâinile Gărzilor revoluţionare şi ale altor entităţi conectate cu biroul liderului suprem”. Declaraţia a fost făcută de Kayvan Hosseini, jurnalist la Radio Farda, echivalentul iranian al Radio Europa Liberă, după ce, în Iran, protestatarii au inceput să îşi strige nemulţumirile, pe străzile din peste 100 de oraşe.

Protestele din Iran au atras atenţia întregii lumi. De ce ne interesează pe noi, aici în România, faptul că iranienii au ieşit pe străzi să îşi ceară drepturile şi să tragă la răspundere regimul politic pentru situaţia economică tot mai dificilă a ţării? Iran este încă un exemplu de stat care pune marea masă de cetăţeni pe planul doi, în favoarea unei clase privilegiate, ramificată în multe domenii. Presiunile la care este supusă populaţia din Iran nu o împiedică să ceară deschidere spre restul lumii şi să arate politicienilor că sunt la rândul lor observaţi.

Balazs Barabas: Am văzut mai des în ultimul an ştiri despre tinerii iranieni care se îndepărtează de valorile revoluţiei islamice din 1979 şi cer o societate bazată mai puţin pe reguli religioase. Este acesta unul dintre factorii care a condus la recentele demonstraţii din Iran?

Kayvan Hosseini: Bineînţeles. Tânăra generaţie din Iran care nu este mulţumită de regimul politic nu este o poveste nouă. Am început primul val de demonstraţii împotriva Republicii Islamice în urmă cu aproape 20 de ani, când reformiştii au ajuns la putere pentru prima oară. La Universitatea din Teheran studenţii au organizat multe demonstraţii şi val după val au înfruntat confruntările foarte brutale din partea Gărzilor Revoluţionare ale Republicii Islamice. Mai târziu, în urmă cu 8 ani, au fost evenimentele care au urmat aşa-numitei Mişcări a Verzilor, care au fost de fapt un alt val de demonstraţii împotriva Republicii Islamice, dar de această dată oamenii vroiau mai multe reforme în cadrul sistemului, dar şi alegeri libere şi corecte. Acum, văd aceste evenimente ca pe un nivel următor al demonstraţiilor care au avut loc în urmă cu 20 de ani. Nu este un eveniment izolat, ci este ceva care se întâmplă tot timpul. Oamenii care erau studenţi în urmă cu 20 de ani au acum peste 40 de ani şi ei sunt cei care îi susţin pe tinerii care ies acum pe străzile din Teheran şi alte oraşe, împotriva Republicii Islamice. Pentru că Republica Islamică are anumite defecte care limitează oamenii în diferite feluri şi crează aceste probleme încontinuu. Şi, atât timp cât ei nu vor face nimic legat de aceste chestiuni fundamentale: libertatea, care include şi libertatea de exprimare, alegeri libere, activităţi politice libere, se vor confrunta cu acest fel de proteste decente în viitor, de asemenea.

Politicienii populişti cuceresc electoratul în toată lumea, cu promisiuni de a-şi transforma ţările în puteri economice mondiale, care să poată negocia de la egal la egal cu superputerile lumii şi eventual să şi câştige. În teorie, intenţia este bună. În practică, nu are fundament. Politicienii din Iran nu sunt în poziţia de a duce politici populiste. Situaţia economică a ţării este deteriorată şi Iran are nevoie de parteneri externi pentru a depăşi momentul. Nimeni nu vrea să revină la perioada din timpul preşedinţiei lui Mahmoud Ahmadinejad, care practic a dus la starea actuală a Iran.

Balazs Barabas: Vedem că preşedinţia lui Rouhani este una progresistă. Nu este suficient pentru a schimba încet-încet societatea şi politica?

Kayvan Hosseini: Acum rata şomajului este mai mare de 10%, rata inflaţiei este mai mare de 10% pentru prima oară în ultimul an, şi sunt voci care spun că şi inflaţia la alimente este mai mare de 15%, deci, din partea anumitor oameni aşteptările pe care le aveau de la Rouhani erau mai mari. În acelaşi timp, el a avut aceste promisiuni din campania electorală, cum ar fi de pildă faptul că vrea să le dea mai multe drepturi femeilor, dar în cele din urmă nu am văzut nicio femeie în cabinetul său şi acest lucru a fost o mare dezamăgire în rândul tinerei generaţii şi în cadrul mişcărilor reformiste care l-au susţinut. Dar, în continuare, el încearcă să stea la mijloc, între regim şi oamenii care vor schimbări. De exemplu, a venit şi a spus că protestele sunt un drept al oamenilor, că oamenii ar trebui să fie liberi să spună ceea ce vor. Acest gen de discurs nu este obişnuit pentru un guvern islamic. Aşa cum aţi spus, putem să-l numim uneori progresist, nu de fiecare dată.

Balazs Barabas: Care este relaţia dintre preşedintele Rouhani şi ayatollahii care sunt foarte puternici în Iran?

Kayvan Hosseini: Pe de o parte avem liderul suprem, care este ayatollahul Ali Khamenei şi Gărzile Revoluţionare, care spun mereu că sunt loiali ayatollahului Khamenei. Iar ei sunt un fel de extremă dreaptă a Republicii Islamice. De cealaltă parte avem reformiştii, care au devenit foarte puternici acum 20 de ani, când pentru prima oară Mohammed Hatami a devenit preşedinte, înainte de Ahmadinejad. Dar în timpul perioadei Ahmadinejad, mai ales în perioada realegerii lui, a apărut mişcarea verzilor (Green Movement), diviziunea dintre reformişti şi pricipiali, s-a adâncit. Aşa că Rouhani a spus, eu sunt la mijloc, sunt moderat şi pot lucra cu ambele părţi. De aceea, în cabinetul lui sunt oameni din rândul principialilor, o ramură a Republicii Islamice şi din rândul reformiştilor, altă ramură a Republicii Islamice. Vicepreşedintele este un reformist celebru, lucru neîntâlnit în timpul lui Ahmadinejad. Dar cum se pot folosi aceste două ramuri care urmează idei total diferite? Activiştii reformatorilor din Republica Islamică spun că ei vor o societate mult mai liberă, că sunt inspiraţi de anumite idei liberale. Dar principialii vorbesc despre revoluţia islamică şi de valorile ei. Folosesc termenul de „export" al revoluţiei şi investesc în el, cheltuie bani, sunt activi în Siria, Liban, Yemen. Ramura reformatorilor are o viziune complet diferită asupra lumii. Vor să normalizeze Republica Islamică, aşa cum spun, vor să facă un stat normal. Deci cum se poate lucra cu cele două idei? Până acum nu a avut prea mult succes în apropierea celor două ramuri (n.r. Rouhani), pentru că vorbesc în limbaje diferite şi vor lucruri diferite în ceea ce priveşte Republica Islamică, politica ei externă, a activităţilor şi valorilor ei. Au valori complet diferite şi este dificil de spus cum va reuşi Rouhani să rămână în această poziţie pentru un timp îndelungat.

Religia este o componentă a conducerii Republicii Islamice Iran. Şi ea va rămâne importantă. Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al ţării, are o influenţă uriaşă în rândul populaţiei iraniene. Gărzile revoluţionare sunt instrumentul care apără Republica Islamică de provocările externe, dar şi interne. Doar că, de-a lungul timpului, au devenit foarte puternice şi aproape domină regimul care le-a creat.

Balazs Barabas: Care este mesajul clericilor pentru societatea iraniană din secolul 21? Au planuri să schimbe ceva, să spunem în următorii 10 ani?

Kayvan Hosseini: Până acum nu este nimic care poate fi interpretat drept schimbare din partea ayatollahului Khamenei. Idelologia lui este că Republica Islamică trebuie să rămână pe aceeaşi direcţie pe care o urmează de 40 de ani. Susţinătorii lui spun că pot face Republica Islamică o putere regională foarte importantă şi văd această putere ca una la nivelul armatei, al Gărzilor revoluţionare, ca pe o garanţie a supravieţuirii Republicii Islamice. Ideea ayatollahului Khamenei este că Republica Islamică are un duşman mare, SUA. Şi crede că singura metodă prin care poate supravieţui acestei confruntări cu o superputere ca SUA este să fii mai puternic în regiune şi să fii mai activ în alte părţi ale Orientului Mijlociu, nu doar în Iran. De aceea, activităţile din Liban, Siria şi alte părţi unde este populaţie șiită a crescut în ultimii 5 ani pentru că el vede acest lucru ca pe o oportunitate pentru a implementa aceste politici.

Iranienii aveau aşteptări economice mari, după ce s-a semnat acordul nuclear şi sancţiunile economice impuse ţării lor timp de aproape 40 de ani, au fost relaxate. Dar sistemul complicat intern face ca reformele să fie impuse cu mare dificultate.

Balazs Barabas: Cu ceva timp în urmă, SUA şi alte ţări vestice au ajuns la un acord cu Iranul legat de programul său nuclear şi au ridicat sancţiunile economice. Ne putem întoarce acum la acelaşi gen de conflict, în lumina noilor declaraţii ale preşedintelui Trump despre faptul că trebuie anulată afacerea nucleară?

Kayvan Hosseini: Este o problemă cu afacerea nucleară, şi mă refer la faptul că administraţia lui Donald Trump nu este mulţumită de existenţa ei. Acesta este un fapt cunoscut. Ne vom întoarce la era de dinainte de afacerea nucleară? Nu prea este posibil, pentru că, până acum Uniunea Europeană susţine afacerea. Iar afacerea nucleară nu este ceva doar între Iran şi SUA, în completare cu Uniunea Europeană, în linii mari cei mai mari trei jucători, Marea Britanie, Germania şi Franţa, dar mai avem şi China şi Rusia. Deci, perioada de dinainte de semnarea acordului era cea în care toată lumea discuta despre chestiunea nucleară iraniană în Consiliul de securitate ONU. Acest lucru nu se va mai întâmpla, pentru că Rusia şi China nu vor permite ca problema programului nuclear iranian să fie prezentată în cadrul Consiliului de securitate, din nou. Să spunem că dacă SUA decid să se retragă din acord şi să spună „de astăzi nu ne mai conformăm", acest lucru înseamnă sancţiuni din partea SUA pentru Republica Islamică Iran. Dacă se întâmplă acest lucru, reacţia din partea Teheran va fi cea care va determina viitorul acordului. Dacă Iran îşi poate păstra comerţul cu UE şi îşi poate vinde petrolul altor cumpărători din lume, precum India sau China, nu mai au nevoie de SUA să facă parte din acord. Vor fi probabil taxe pentru ei, vor fi discuţii care să sublinieze că SUA este duşmanul nostru şi că nu-şi respectă cuvântul şi alte lucruri de genul acesta. Cuvinte, cam atât. Dar nu văd nicio altă cale prin care administraţia Trump se poate întoarce la ceva asemănător cu perioada de dinaintea semnării acordului.

Balazs Barabas: Pe de altă parte, îşi permite Iran să se retragă din afacerea nucleară şi să rişte noi sancţiuni economice? Cât de mult a ajutat ridicarea sancţiunilor la dezvoltarea Iran?

Kayvan Hosseini: Iran nu îşi poate permite o nouă rundă de discuţii şi sancţiuni din partea Consiliului de securitate ONU. Acel gen de sancţiuni sunt consistente, sunt foarte importante şi pot să afecteze economia într-o manieră devastatoare. Mai ales pentru o ţară precum Iran, unde principala sursă de venit pentru guvern nu sunt oamenii care plătesc taxe. Principala sursă de venit pentru guvernul iranian este vânzarea de petrol în toată lumea. Dacă nu vinzi petrol, atunci cum poţi plăti salariile angajaţilor sau să investeşti în alt tip de proiecte? Deci nu, sub nicio formă Iran nu îşi permite acest lucru, mai ales în această perioadă, când vedeţi protestele care au loc peste tot în ţară, lucru care este fără precedent, pentru că nu am mai avut acest tip de proteste masive în Iran nici măcar atunci când au fost cele de acum 8 sau 20 de ani. Mai mult de 100 de oraşe din Iran, în timpul unei singure săptămâni, au ieşit să protesteze. Acest lucru este fără precedent şi unul dintre motivele din spatele protestelor este economia. Aşa că eu nu cred că Republica Islamică Iran va risca pentru a începe o confruntare nouă cu toată comunitatea internaţională pentru a avea rezultate precum sancţiunile.

Aproape 3700 de persoane au fost arestate, 21 şi-au pierdut viaţa în ciocnirile violente din timpul protestelor şi încă 5 au murit detenţie, după ce au fost reţinuţi de autorităţile de la Teheran. Acesta este bilanţul de până acum al recentelor evenimente din Iran. Cât de mult va avea sacrificiul acestor oameni impact asupra transformării societăţii iraniene?

Balazs Barabas: Se vor schimba lucrurile în Iran după proteste? Va asculta administraţia ceea ce au de spus protestatarii?

Kayvan Hosseini: Aceasta chiar este o întrebare foarte bună şi este şi principalul subiect din media persană, de asemenea. Care este concluzia acestor proteste pentru guvernul iranian? Până acum, din ceea ce am auzit din partea liderului suprem, este faptul că nu vede protestele ca pe ceva legitim, ci ca pe un complot făcut de inamicii Republicii Islamice, este singura dată când a spus că el crede că SUA şi Arabia Saudită sunt în spatele protestelor. Deci, când ai acest gen de logică în minte, nu crezi că ceea ce vor oamenii este ceva legitim şi că ar trebui să lucrezi la schimbarea de atitudine şi să răspunzi îngrijorărilor lor. Dar guvernul, preşedintele Rouhani de exemplu, a spus şi în discursul său, încearcă să fie ceva mai înţelegător asupra subiectului, mai ales când este vorba despre economie, şomaj şi inflaţie, a menţionat aceste subiecte şi a subliniat că lucrează la ele. Sunt două întrebări principale care au nevoie de răspuns. Prima este: cât de mult poate preşedintele Rouhani să schimbe sistemul? Este capabil să facă reforme consistente să rezolve situaţia şi să găsească soluţii la probleme fundamentale precum libertatea de expresie sau alegerile libere? A doua este: cât de mult este capabil să reformeze economia Iranului? Şi aceasta este o întrebare importantă, pentru că nu este vorba doar despre el. Economia iraniană este o chestiune foarte complicată, care implică mulţi jucători, inclusiv ayatollah-ul Khamenei, inclusiv Garda Revoluţionară. Ei deţin foarte multe companii care operează în economia iraniană. Au companii uriaşe şi controlează şi o parte dintre companiile de stat. Deci, dacă vorbim despre economia iraniană, cea mai mare greşeală pe care o fac oamenii este să creadă că este un buget, sunt bani, sunt finanţări, este ceva controlat de preşedintele Rouhani. Acest lucru nu este adevărat şi chiar a spus asta în ultimele zile, de multe ori şi aliaţii săi au încercat să explice oamenilor că nu doar guvernul iranian ia decizii economice, ci sunt multe surse financiare în mâinile Gărzilor revoluţionare şi ale altor entităţi conectate cu biroul liderului suprem. Deci, este el în stare să repare economia iraniană? Este posibil, aceasta este a doua întrebare. Rămâne de văzut dacă poate face aceste două tipuri de schimbări şi reforme pe care le cer oamenii şi vom vedea dacă reuşeşte sau nu.

Surpriza produsă de poporul iranian care a ieşit pe străzi să îşi strige nemulţumirile, a fost la fel de mare şi pentru puterea de la Teheran, dar şi pentru ţările care observă cu mare atenţie Iran. SUA, Arabia Saudită şi Israel sunt inamici declaraţi ai Republicii Islamice, din motive diferite. SUA sunt împotriva regimului de putere strict din Iran. Arabia Saudită, o ţară majoritar sunită, se opune shiiţilor care domină în ţara vecină. Israel este îngrijorat de puterea nucleară iraniană.

Balazs Barabas: Ştim că Arabia Saudită nu este foarte prietenoasă cu Iran şi putem adăuga şi Israel aici. Putem spune categoric că nu au nicio implicare în protestele din Iran, pentru a-l destabiliza?

Kayvan Hosseini: Nu este un secret că Arabia Saudită şi Israel nu sunt mulţumite de prezenţa Republicii Islamice şi îşi doresc ca aceasta să se prăbuşească. Ei ar vrea să vadă o schimbare de regim şi ar dori să vadă un regim prietenos la Teheran, acesta nu este un secret. Ce pot să vă spun este că de când au început protestele nu este nicio dovadă care să arate şi să spună că protestele au fost începute de ei. Sub nicio formă nu s-a întâmplat aşa ceva. Din câte ştiu, ei nu au avut nicio implicare în începerea oricărui fel de protest în Iran. Bineînţeles, după ce au început protestele nu şi-au ascuns intenţiile şi au vorbit deschis despre faptul că susţin protestele, în mod deosebit guvernul israelian, nu neapărat guvernul saudit, dar am văzut în presa din Arabia Saudită că se bucurau deschis de provocările pe care le are Republica Islamică din partea locuitorilor săi. Şi pot să merg atât de departe şi să spun că vor beneficia de colapsul Republicii Islamice. Sunt în legătură cu protestatarii? Nu ştiu. Cheltuie bani pentru asta? Mă îndoiesc, dar din ce spun protestatarii, motivele din spatele frustrării sunt reale.

Iran îşi monitorizează foarte atent cetăţenii şi libertăţile pe care aceştia le au sunt destul de limitate. Iar presa iraniană este una dintre cele mai controlate din lume. Cu toate acestea, ca şi în timpul României comuniste, jurnaliştii găsesc soluţii să îşi facă meseria corect şi să trasmită mesajele către populaţie.

Balazs Barabas: Aţi vorbit despre limitarea libertăţii presei în Iran. Aţi experimentat presiune din partea Iran aici, în Europa?

Kayvan Hosseini: Tot ceea ce emitem noi sunt programe pentru oamenii din Iran. Ei ne filtrează site-ul şi toate aplicaţiile pentru telefoanele mobile şi ne-au bruiat semnalul radio şi cel de pe satelit. Şi nu suntem doar noi. Toate media internaţionale care transmit în limba farsi pentru oamenii din Iran, au de înfruntat multe obstacole, la fel ca noi. BBC în limba persană sau Vocea Americii în persană au şi ei probleme şi principala problemă este legată de internet pentru că este mult mai simplu pentru noi să ajungem la o audienţă mai mare, dar suntem blocaţi peste tot: pe reţele de socializare, internet, ne interzic site-ul, toate domeniile. Aşa încearcă să ne oprească şi să stopeze fluxul liber de informaţii.

 

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale