Sari la conținut

Omenirea este la o „picătură de sânge” distanță de un război nuclear. Declarațiile dure ale directoarei ICAN la Oslo

Distrugerea umanităţii ţine doar de vărsarea unei picături de sânge, au avertizat activiştii antinucleari primind duminică, la Oslo, Premiul Nobel pentru Pace, înainte ca celelalte Nobeluri să fie înmânate la Stockholm, relatează AFP, potrivit News.ro. 

„Va fi sfârşitul armelor nucleare sau al nostru?”, a declarat Beatrice Fihn, directoarea Campaniei Internaţionale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) în cursul ceremoniei, la Oslo. 

ICAN a primit Nobelul în prezenţa unor supravieţuitori ai bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki, soldate cu aproximativ 200.000 de morţi în urmă cu 72 de ani, în contextul în care planeta se confruntă din nou cu pericolul nuclear.

Coreea de Nord şi-a multiplicat în ultimele luni tirurile de rachete şi testele nucleare şi a schimbat ameninţări belicoase cu Donald Trump, care a ordonat manevre militare în regiune.

„Modul iraţional de a proceda este de a înceta să trăim în condiţii în care distrugerea noastră reciprocă ţine doar de o picătură de sânge”, a subliniat Fihn, îndemnând la debarasarea planetei de armamentul atomic.

„Existenţa lor îi îndeamnă pe alţii să se alăture cursei nucleare. Ele nu nu apără, ele îndeamnă la conflict”, a subliniat ea.

O coaliţie din care fac parte 500 de ONG-uri dintr-o sută de ţări, ICAN a acţionat în favoarea unui tratat de interzicere a armei atomice, adoptat în iulie de 122 de state. Istoric, acest text este slăbit de absenţa celor nouă puteri nucleare dintre semnatari.

„Mesajul principal al ICAN este că lumea nu poate să fie vreodată sigură atât timp cât avem arme nucleare”, a subliniat preşedinta Comitetului Nobel Berit Reiss-Andersen în discursul său de înmânare a Nobelului.

„Acest mesaj rezonează în rândul a milioane de oameni, care au sentimentul că ameninţarea unui război nuclear este cea mai ridicată de mult timp, mai ales din cauza situaţiei din Coreea de Nord”, a adăugat ea.

„INFERN PE PĂMÂNT”

Într-un semn de aparentă sfidare, puterile nucleare occidentale - Statele Unite, Franţa, Marea Britanie - au decis, contrar uzanţelor, să nu-şi trimită ambasadorii la ceremonie, ci diplomaţi de rang secund.

În opinia lor, arma atomică este un instrument de descurajare, care permite evitarea conflictelor şi pe care nu încapă vorbă să-l abandoneze atât timp cât alte ţări caută să se doteze cu el.

Însă Reiss-Andersen a subliniat asupra riscurilor legate de eventuali „lideri iresponsabili”, de „erori tehnice sau umane”, de sabotaje „de către hackeri în numele unor state ostile, terorişti sau extremişti”.

„Armele nucleare sunt atât de periculoase încât singura măsură este să se acţioneze în vederea dezmembrăeii şi distrugerii lor”, a spus ea.

Supravieţuitoarea de la Hiroshima Setsuko Thurlow a primit Nobelul în numele ICAN, împreună cu Fihn.

În faţa regelui Norvegiei şi premierului Erna Solberg, ea a povestit ororile pe care le-a văzut după primul bombardament atomic, la Hiroshima, pe 6 august 1945, pe când avea doar 13 ani.

Ea a povestit despre morţii care se aflau peste tot, despre murmurele dup ăajutor ale muribunzilor, despre ”procesiunea de fantome” formată de supravieţuitori în zdrenţe, despre intestine care ieşeau din burţi căscate.

„Era infernul pe pământ”, a declarat această femeie în vârstă de 85 de ani într-un interviu pentru AFP.

În pofida faptului că numărul ogivelor nucleare de pe planetă a scăzut după Războiul Rece, numărul lor este estimat la 15.000, iar tot mai multe ţări le deţin.

„Nouă naţiuni ameninţă încă să incinereze oraşe întregi, să distrugă viaţa pe Terra, să ne facă frumoasa lume de nelocuit pentru viitoarele generaţii”, a deplorat Thurlow.

„Armele nucleare nu sunt un rău necesar, ele sunt răul ultim”, a denunţat ea.

Celelalte Premii Nobel - pentru Literatură, Fizică, Chimie, Medicină şi Economie - au fost înmânate la Stockholm, la Konserthuset, unde Fundaţia Nobel organizează anual o ceremonie somptuoasă.

Cei 11 laureaţi au primit din mâna regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei o medalie din aur, o diplomă şi un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (aproximativ 905.000 euro).