Analiză Politico: Lecția dură pe care regina de la Kiev a Franței ar putea să i-o predea lui Emmanuel Macron

A venit timpul să o readucem la viață pe Ana de Kiev, regina cu multe realizări și uitată pe nedrept a francezilor din secolul al XI-lea, scrie Politico. Cuvintele pe care ea i le-ar adresa succesorului ei, președintele Emmanuel Macron, care conduce acum Franța și care a spus că vor mai trece „decenii” până când Ucraina va deveni membră UE ar fi cu siguranță unele foarte dure.

Ana ar fi cu siguranță șocată că un francez cutează să sugereze că civilizația eminamente mai sofisiticată de la Kiev la acea vreme ar fi „cel mai probabil la câteva decenii” depărtare de momentul când ar putea face parte din proiectul politic paneuropean, așa cum este acesta reprezentat de UE.

De fapt, există puține figuri istorice mai îndreptățite decât Ana să demonstreze că Kievul, și prin extensie Ucraina, ocupă un loc central în povestea Europei.

Prin căsătoria cu regele Henri I la Reims în 1051, statutul Anei avea de suferit: prințesa renunța la orașul ei natal impozant și strălucitor, cu 400 de biserici și legendara ei Poartă de Aur, pentru a trăi într-un mediu intelectual inferior celui din care provenea.

Tiranul de la Mărea Baltică încearcă să o revendice pe Ana de Kiev pentru Rusia

Macron a avut deja de-a face cu Ana de Kiev. La o conferință de presă organizată la Versailles în mai 2017, președintele rus Vladimir Putin a lăudat-o pe „rusoaica Ana” pentru că a pus bazele relațiilor franco-ruse. Președintele francez zâmbea vesel și se uita în cameră, neștiind probabil că la Kiev vorbele liderului de la Kremlin provocau indignare.

Președintele ucrainean de la acea vreme, Petro Poroșenko, a reacționat dur acuzând Rusia că o fură pe Ana „în fața Europei” pentru propria sa istorie. Ucrainenii sunt primii care amintesc că Kievul controla un teritoriu ce se extindea de la Marea Baltică până la Marea Neagră pe vremea Anei, cu mult înainte ca Moscova să își facă apariția pe scena mondială.

Ana probabil că nu s-ar bucura prea mult să fie cooptată de Putin, un tiran de pe coasta Mării Baltice care aruncă acum cu rachete de croazieră și drone kamikaze în dragul ei oraș Kiev. Cu toate că Ana este recunoscută pentru compasiune și credința în Dumnezeu, inamicii ei probabil că nu aveau o soartă prea blândă.

Macron a încercat să își repare greșeala atunci când, într-o conferință de presă cu Poroșenko la Versailles, acesta a spus că Ana de Kiev demonstrează că relația Paris-Kiev este „ancorată adânc în mileniul trecut”.

Lecția cea mai importantă pe care Ana ar putea să i-o predea lui Macron nu are însă legătură cu lupta dintre Rusia și Ucraina pentru rolul de moștenitori ai Rusiei Kievene ci este despre o viziune a Europei.

Ana de Kiev devine prima regină a Franței care ajunge regentă

Ana nu doar că și-a îndeplinit sarcina de a-i oferi lui Henri un moștenitor – tot ei i se atribuie și introducerea numelui grec Filip în familiile regale din vestul Europei – dar pare să fi jucat și un rol activ în conducerea națiunii.

Abilitatea ei de lider s-a dovedit crucială în 1060, atunci când Henri i-a încredințat lui Jean cel Surd, care probabil că și-a câștigat porecla prin capacitatea sa de a ignora strigătele de durere ale pacienților săi, sarcina de a-l menține sănătos.

Însă, Jean i-a prescris lui Henri un purgativ chinuitor care i-a provocat într-un final moartea regelui. Regina kieveană a consolidat regatul într-un moment periculos în care regatul era foarte slăbit, iar Filip avea doar opt ani.

Cu toate că s-a integrat cu succes printre franci, Ana a păstrat anumite obiceiuri și tradiții din tărâmul ei ancestral, precum semnătura cu litere chirilice și credința ortodoxă.

Este dureros de evident direcția în care se îndreaptă politicile UE de acum înainte. În ciuda faptului că ucrainenii au arătat de fiecare dată (în revoluția din 2014 și în invazia lui Putin din 2022) că sunt dispuși să își sacrifice viața pentru a-și câștiga libertatea, Bruxellesul pare că va ține Ucraina la porțile UE mult timp până îi va permite să facă parte din blocul comunitar european.

Axa franco-germană va insista că Ucraina este prea nesigură, săracă și coruptă pentru fi membră UE.

Povestea Anei ar trebui să stârnească mai multă smerenie din partea Occidentului

Firește, Ucraina are nevoie de implementarea de reforme și de o perioadă de reconstrucție, dar faptul că Macron continuă să insiste că o să mai treacă „decenii” până când Kievul va putea să se numere printre membrii UE arată prejudecățile adânc înrădăcinate ale Occidentului care consideră că Ucraina nu este încă destul de europeană.

Povestea Anei sugerează ceva cu totul diferit și ar trebui să stârnească mai multă smerenie din partea Occidentului. Kievul se află în inima narațiunii Europei. Fiind prima regină a Franței care a ajuns regentă, Ana de Kiev a reușit, împreună cu fiul ei Filip I, să păstreze stabilitatea unui regat aflat într-un moment de slăbiciune.

Poate că abilitatea ucrainenilor de a încurca planurile străinilor în privința intervalelor de timp pe care și le-au propus – Putin ar fi trebuit să cucerească Kievul în februarie și este mai departe ca niciodată de când a declanșat invazia de a realiza acest lucru – va funcționa și de data aceasta, iar aderarea la UE a Ucrainei nu va dura câteva decenii.

Dacă mai era în viață, Ana ar fi putut să îi spună lui Putin că Kievul nu va cădea așa cum și-a imaginat președintele rus și că zidurile tatălui ei, Iaroslav cel Înțelept, vor continua să reziste.

Editor : Raul Nețoiu