Declasificarea unor noi documente secrete despre asasinarea, la Dallas, în 1963, a fostului preşedinte american John F. Kennedy va fi amânată cu un an, a anunţat vineri Casa Albă, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Anunțul vine după ce în anul 2017, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, arhivele naţionale ale SUA au declasificat în trei tranşe o serie de dosare referitoare la acest caz.
„Întrucât agenţiile au propus ca declasificarea tuturor informaţiilor cuprinse în arhive să fie amânată, certific că ea va fi amânată până la 15 decembrie 2022”, precizează președintele Joe Biden într-un comunicat. Se vor împlini atunci aproape șase decenii de la asasinat.
Potrivit comunicatului, din cauza pandemiei de COVID-19, arhiviştii au întârziat în examinarea dosarelor şi au nevoie de mai mult timp. Această amânare este necesară „pentru a preveni orice atingere adusă securităţii militare, operaţiunilor de informaţii, menţinerii ordinii publice şi conduitei în relaţiile externe”, motivează preşedintele american.
El explică în continuare că toate aceste considerente sunt „mai importante decât interesul general de a vedea o declasificare imediată”.
Comisia de investigare a asasinării lui John F. Kennedy, cunoscută sub numele de „Comisia Warren”, după numele preşedintelui ei, Earl Warren, pe atunci preşedinte al Curţii Supreme a SUA, a ajuns la concluzia, în anul 1964, că Lee Harvey Oswald a acţionat singur în operaţiunea de asasinare a preşedintelui. Oswald a fost membru al pușcașilor marini și a trăit câțiva ani în Uniunea Sovietică.
Aceste concluzii au stârnit însă controverse încă de la publicarea lor, iar activitatea Comisiei Warren a fost criticată în analize ulterioare. O comisie a Congresului american a estimat ulterior că John F. Kennedy a fost asasinat probabil în urma unui complot.
Asasinarea lui JFK
La 22 noiembrie 1963, JF Kennedy și soția lui, Jacqueline, traversau cu limuzina decapotabilă centrul orașului Dallas împreună cu guvernatorul statului Texas și partenera acestuia. Pe marginea străzilor, mulțimea îl aclama pe președinte.
La 12:30 s-au auzit trei focuri de armă. Primul și-a ratat ținta şi toată lumea a crezut că sunetul a fost provocat de o petardă. Al doilea l-a nimerit pe președinte în spate și glontele i-a ieșit prin gât, după care l-a lovit și pe guvernator. Următoarea împușcătură a fost cea fatală, iar J.F. Kennedy a fost împușcat în cap.
Preşedintele a fost transportat de urgență la spital, dar rănile sale erau mult prea grave. „Din Dallas, Texas, veştile oficiale sunt că preşedintele Kennedy a murit la ora 13.00, acum 38 de minute”, transmitea Walter Cronkite, prezentator la CBS.
„Preşedintele Statelor Unite este mort. Preşedintele Kennedy a fost asasinat. Este oficial. Preşedintele este mort”, anunța și Bill Hampton, redactor-ştiri la Kbox Radio.
Lee Harvey Oswald, simpatizant comunist, a fost arestat la scurt timp şi pus sub acuzare pentru asasinarea lui J.F. Kennedy. O puşcă cu lunetă, presupusa armă a crimei, a fost găsită asupra sa. Oswald a negat că l-a ucis pe preşedintele Statelor Unite, dar nu a putut fi judecat, deoarece a fost, la rândul lui, asasinat înainte de începerea procesului.
Asasinarea lui John Kennedy la 22 noiembrie 1963 a generat mai multe teorii ale conspirației decât oricare crimă din istorie.
Deşi comisia alcătuită în grabă de succesorul liderului asasinat, Lyndon Johnson, a ajuns la concluzia că Oswald a fost singurul trăgător, există voci care spun că el ar fi fost ajutat de un asasin plătit, de origine cubaneză. Acesta ar fi mărturisit pe patul de spital, unui prieten, că a fost implicat în asasinarea preşedintelui american.
Cei doi ani şi jumătate de mandat au fost extrem de tensionaţi pentru J.F. Kennedy. În plin Război Rece, el a avut de înfruntat Uniunea Sovietică, mai ales în timpul crizei rachetelor din Cuba.
Editor : Luana Pavaluca
