Galerie Foto Mii de persoane au sărbătorit în SUA 155 de ani de la abolirea sclaviei. Statuia unui general confederat, doborâtă de manifestanţi
Data actualizării: Data publicării:
Manifestanți de Juneteenth, sărbătoarea abolirii sclaviei în SUA, se adresează publicului adunat în jurul monumentului Lee pe tema victimelor ale violenței poliției. Richmond (Virginia). Foto: GettyImages
Mii de americani au marcat vineri împlinirea a 155 de ani de la "Juneteenth" (denumire în engleză formată din îmbinarea dintre cuvântul "iunie" şi 19), data abolirii sclaviei, pe fondul tensiunilor rasiale care afectează ţara, după moartea lui George Floyd, potrivit AFP, citat de Agerpres.
"Sunt o femeie de culoare, trăiesc în această ţară de 20 de ani şi mă aflu aici pentru a spune că vieţile negrilor contează, cele ale copiilor şi fraţilor mei, pentru a putea trăi într-o ţară sigură", a declarat, pentru AFP, Tabatha Bernard, 38 de ani şi originară din Trinidad şi Tobago, în imensul cortegiu de la New York.
Manifestaţii cu ocazia "Juneteenth", zi din 1865 când ultimii sclavi au fost eliberaţi la Galveston, Texas, au fost organizate în cele patru colţuri ale ţării.
La Washington, protestatarii care au denunțat "rasismul, opresiunea şi violenţele poliţiei" s-au adunat mai întâi în jurul Memorialului lui Martin Luther King, la apelul jucătorilor profesionişti din cluburile locale de baschet.
În apropierea Casei Albe, manifestaţia a fost festivă în deja cunoscutul loc de întâlnire denumit "Black Lives Matter Plaza". Sute de persoane au dansat în sunete de Go-go Music înainte de a defila pe străzile din centrul capitalei federale.
"Nu vom putea elimina toţi poliţiştii rasişti", a explicat Joshua Hager, 29 de ani, dar "vrem ca majoritatea să fie concediaţi şi să fie traşi la răspundere".
Partenera sa, Yamina BenKreira, şi-a exprimat dorinţa ca istoria afro-americanilor să fie predată mai bine pentru ca tinerii "să conştientizeze" aceste discriminări.
În ultimele săptămâni, apelurile în favoarea demontării monumentelor în amintirea soldaţilor confederaţi prezente peste tot în sudul ţării, s-au înmulţit.
La rădăcinile acestei mişcări este dezbaterea despre rasismul din America, reaprinsă de moartea lui George Floyd, un afro-american de 46 de ani, asfixiat sub genunchiul unui poliţist alb în timpul arestării sale la sfârşitul lunii mai în Minneapolis.
Singura statuie din Washington a unui general confederat a fost doborâtă de manifestanţi
Manifestanţi antirasism au doborât singura statuie a unui general confederat ridicată în Washington DC, potrivit imaginilor difuzate de media americane, transmite AFP, citat de Agerpres. Canalul de televiziune ABC7 News a arătat imagini cu statuia generalului sudist Albert Pike doborâtă de pe soclu cu ajutorul unei frânghii de câteva zeci de manifestanţi care scandau sloganul "Black lives matter".
Preşedintele american Donald Trump a calificat pe Twitter acest incident drept o "ruşine pentru ţara noastră". El a cerut arestarea autorilor şi a acuzat poliţia din Washington că "nu-şi face treaba, privind cum o statuie este doborâtă şi incendiată". Incidentul a avut loc la finalul manifestaţiilor de "Juneteenth".
La 60 de ani după mişcarea pentru drepturi civile, minoritatea de culoare din SUA (13% din populaţie) a fost ocolită de prosperitate. Mai săracă, mai bolnavă, aceasta este subreprezentată la nivel politic şi este victima încarcerărilor în masă.
Manifestaţii uriaşe, uneori umbrite de violenţe, pentru a denunţa această situaţie au continuat după uciderea unui alt afro-american, Rayshard Brooks, la 12 iunie de către poliţia din Atlanta.
Ca şi la Minneapolis, poliţistul în cauză a fost demis şi apoi inculpat pentru crimă.
Într-un alt caz, primăria oraşului Louisville, în Kentucky, a anunţat concedierea unui poliţist implicat în moartea unei infirmiere afro-americane, Breonna Taylor, ucisă în apartamentul său în martie.
Preşedintele Donald Trump a lansat constant apeluri la "lege şi ordine".
Miliardarul republican care candidează pentru al doilea mandat îşi reia mitingurile de campanie sâmbătă la Tulsa, în Oklahoma. El a provocat indignare alegând iniţial data simbolică de 19 iunie şi a fost nevoit să îl amâne pentru a doua zi.
Oraşul este marcat de amintirea uneia dintre cele mai grave revolte rasiale din istorie, când până la 300 de afro-americani au fost masacraţi de o mulţime de albi în 1921.
De teama unor altercaţii în contextul în care peste 100.000 de persoane sunt aşteptate în comitatul cu 650.000 de locuitori, primarul a decretat stare de asediu parţială până duminică, dar preşedintele SUA a obţinut anularea acesteia.
"Distraţi-vă bine!", le-a scris el pe Twitter partizanilor săi.
Chris, un afro-american de 30 de ani, l-a luat în derâdere de preşedintele care afirmă că a făcut "foarte celebră" această sărbătoare. "Niciunul dintre partizanii săi nu poate pretinde să ignore trecutul rasist al măreţei sale Americi", a spus el.
Joe Biden, adversarul lui Trump la prezidenţialele din noiembrie, le-a transmis descendenţilor lui Harriet Tubman şi Frederick Douglass, doi foşti sclavi de culoare simboluri ale aboliţionismului, "încrederea" sa în urmărirea justiţiei rasiale în Statele Unite.
