Despăgubiri uriașe cerute în dosarul cianurii de la Roșia Montană

Firma canadiană va cere României despăgubiri de 5,7 miliarde dolari canadieni la curtea de arbitraj a Băncii Mondiale.

Foto: Exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, învecinată cu Roșia Montană. Întregul sat Geamănă a dispărut sub steril.

Gabriel Resources intenţionează să solicite vineri României, la curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, despăgubiri echivalente cu 5,7 miliarde de dolari canadieni, pentru pierderile înregistrate ca urmare a nerespectării de către partea română a tratatelor de investiţii, se arată într-un comunicat de joi al companiei, potrivit News.ro.

Gabriel Resources şi subsidiara sa deţinută integral Gabriel Resources Jersey sunt reclamante în procesul de arbitraj deschis împotriva României la Centrul Internaţional pentru Disputarea Investiţiilor (ICSID) a Băncii Mondiale, în concordanţă cu prevederile tratatelor bilaterale de investiţii între Canada şi România şi Marea Britanie şi România.

 Solicitarea de despăgubiri, bazată pe evaluarea efectuată de un expert independent, va fi făcută în dolari americani, în sumă de 4,4 miliarde de dolari, echivalenta sumei în dolari canadieni la cursul de închidere a tranzacţiilor din 27 iunie.

 Prin acordarea licenţei şi blocarea apoi a proiectelor, fără procedurile necesare şi fără compensaţii, România a privat Gabriel Resources de utilizarea, beneficiile şi valoarea investiţiilor în ţară, inclusiv de dreptul de dezvoltare a proiectelor.

Solicitarea de despăgubiri a Gabriel Resources se bazează pe încălcarea de către România a mai multor prevederi ale tratatelor, care includ expropierea investiţiilor sale în România fără compensaţii, neacordarea unui tratament corect şi echitabil investiţiilor, protecţie şi securitate şi  pierderea investiţiilor prin măsuri discriminatorii şi nerezonabile. 

Memoriul pe care îl va depune compania la curtea de arbitraj va detalia argumente faptice şi legale care vor susţine solicitarea de despăgubiri din partea României şi cuantumul acestora, ca urmare a încălcării tratatelor.

Memoriul va fi înaintat tribunalului pentru arbitraj constituit sub auspiciile Centrului Internaţional pentru Disputarea Investiţiilor (ICSID) al Băncii Mondiale.

România va trebui să răspundă acestui memoriu cu un contra-memoriu până în 15 februarie 2018, iar Gabriel Resources va răspunde la rândul său reacţiei părţii române până în 5 septembrie  2018.

 Ulterior, România trebuie să dea un răspuns la replica Gabriel Resources până pe 19 februarie 2019.

O audiere referitoare la justificarea solicitării de daune făcută de Gabriel Resources la tribunalul de arbitraj este programată să aibă loc în perioada 9-20 septembrie 2019.

 ”Timp de două decenii, Gabriel Resources a operat cu bună credinţă şi a respectat toate cerinţele legale şi reglementările aplicabile în România şi Uniune Europeană, pentru a obţine toate autorizaţiile necesare proiectelor. Compania a dezvoltat şi s-a angajat la un plan cuprinzător de investiţii pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii şi acţionarilor de la Roşia Montană, inclusiv pentru protejarea moştenirii culturale şi curăţarea daunelor provocate mediului de activităţile miniere istorice. Planul Gabriel pentru Roşia Montană a avut întotdeauna sprijinul majorităţii localnicilor”, afirmă în comunicat Jonathan Henry, preşedinte şi director general al Gabriel Resources.

El a mai arătat că Guvernul României a blocat ilegal autorizarea Roşia Montană, iar apoi a acţionat fără să respecte acordul Gabriel cu statul şi cu drepturile de autorizare existente.

 ”Acţiunile Guvernului român sunt echivalente cu exproprierea investiţiilor Gabriel în România. Întrucât solicitările Gabriel pentru conciliere şi negociere au fost complet ignorate de Guvernul român, singura soluţie rămasă pentru companie este să continue până la capăt procedura de arbitraj. Mâine intenţionăm să depunem o cerere solidă, detaliată pentru despăgubiri şi să cerem compensaţii de 5,7 miliarde de dolari canadieni”, a spus Henry.

Potrivit companiei, nerespectarea obligaţiilor de către Guvern a dăunat economiei naţionale, pentru că proiectul Roşia Montană a fost una dintre cele mai mari investiţii străine directe din România, cu potenţialul de a avea o contribuţie de 24 de miliarde de dolari americani în economie.

Gabriel este listată la bursa de valori din Toronto, principala sa activitate fiind explorarea şi dezvoltarea Proiectului Roşia Montană, unul dintre cele mai mari depozite de aur nedezvoltate din Europa, situat în Munţii Apuseni.

Licenţa de exploatare pentru Proiectul Roşia Montană este deţinută de Roşia Montană Gold Corporation, compania românească la care Gabriel deţine o participaţie de 80,69%, iar restul de 19,31% de către Minvest Roşia Montană, companie minieră de stat.

A fost estimat că proiectul ar putea aduce României peste 24 de milairde de dolari americani, prin contribuţie directă şi indirectă la PIB.