Raport controversat: Modificarea genetică a bebelușilor, permisă „din punct de vedere moral”

Data actualizării: Data publicării:
editare

Un raport al Consiliului de Bioetică Nuttfield din Marea Britanie dă undă verde – într-o oarecare măsură – unui subiect extrem de controversat: modificarea genetică a embrionilor umani.  

adnshutterstock_607718810
Foto: Shutterstock

Consiliul de Bioetică Nuttfield, un organism de referință în chestiuni de etică în domeniul științei, a stabilit că modificarea ADN-ului unui embrion uman este „admisibilă din punct de vedere moral” doar dacă este în interesul viitorului copil, transmite The Guardian.

Raportul nu solicită o modificare a legislației britanice pentru „legalizarea bebelușilor modificați genetic”, ci solicită demararea cercetărilor științifice în privința siguranței și eficienței acestei abordări, a impactului ei asupra societății și o dezbatere la scară largă în legătură cu implicațiile unei asemenea problematici.

„În opinia noastră, editările de genom nu sunt inacceptabile moral. Nu există niciun motiv să excludem (subiectul – n.r.) dintr-o discuție de principiu”, a declarat Karen Yeung, președintele grupului de lucru care a întocmit raportul.

Cum era de așteptat, subliniază cotidianul britanic, raportul Nuttfield a atras imediat critici puternice din partea unor grupuri de lobby, care i-au acuzat pe cercetători că „au deschis ușa” utilizării nerestricționate a ingineriei genetice asupra eredității.

Progresele recente din tehnologia editării genetice le oferă acum oamenilor de știință posibilitatea de a rescrie ADN-ul în celulele vii, ceea ce poate schimba dramatic felul în care se vor dezvolta în viitor copiii.

Editarea genetică ar putea duce, pe scurt, la un scenariu distopic: la apariția „copiilor de design”, făcuți la comandă după trăsăturile pe care și le doresc părinții.

În prezent, cel mai popular instrument de modificare genetică este tehnica CRISPR-Cas9.

CRISPR-Cas9 poate tăia şi lipi la loc secţiuni mici de ADN sau poate înlocui gene nocive.  Tehnologia a fost descoperită la începutul anilor 1990, iar în 1997 a fost folosită în premieră – în cadrul unor experimente biochimice. Acest instrument de inginerie genetică avea să devină în scurt timp cea mai populară metodă de editare genetică în domenii precum agricultura și microbiologia. Oamenii de știință prezic că, îmbunătățit, acest instrument ar putea transforma complet ecosistemul nostru, schimbând radical societățile umane.

Mai multe voci din comunitatea științifică spun că această tehnică este foarte periculoasă și poate duce la mutații genetice dintre cele mai grave.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri