Sari la conținut

De ce s-a protestat la Guvern |Ultimele zile explicate pe scurt

Guvernul a încercat miercuri, 18 ianuarie, să treacă legi menite să: grațieze pedepse, să dezincrimineze anumite fapte de abuz în serviciu și să invalideze denunțurile făcute la peste șase luni de la comiterea faptei.

În urma unor presiuni colective, Guvernul a publicat propunerile legislative miercuri — faptul că ordonața de grațiere avea notat la final “Prezenta ordonanţa intra in vigoare la data de 18.02.2017” oferă indicii că, în realitate, azi se dorea adoptarea acesteia, nu simpla publicare.

Protestele, la care au participat în acestă seară câteva mii de persoane, s-au organizat ca o continuarea a presiunilor publice pentru transparență, dialog și protejarea justiției.

170118_PROTEST_GRATIERE_09_INQUAM_Octav_Ganea

Foto: Proteste 18 ianuarie 2017. Foto: Octav Ganea, Inquam 

Până astăzi nu era foarte clar dacă Guvernul dorește să adopte asemenea legi, semnalele venind în special dinspre media.

DNA, Procurorul General, Președinta Înaltei Curți sau grupuri de juriști au criticat eventuala adoptare a legilor.

Președintele Iohannis a decis să își exercite dreptul constituțional de a participa și a conduce ședința de guvern de astăzi — a cărei ordini de zi nu a fost publicată înainte de începerea ședinței. Klaus Iohannis a luat cuvântul și spus că „sunt doi elefanți în încăpere: grațierea și modificarea codurilor penale”. A mai adăugat că a ajuns la un consens cu Sorin Grindeanu, care "s-a angajat" că nu vor fi adăugate aceste aspecte pe ordinea de zi.

Participarea Președintelui și declarațiile acestuia au fost indicii că astăzi s-ar fi încercat lansarea modificărilor legislative.

De ce nu țin unele argumente ale guvernului?

Spre exemplu, Ministrul Justiției a motivat nevoia unei legi a grațierii prin faptul că închisorile sunt prea aglomerate. Ar fi urmat să fie eliberați în jur de 2.500 de prizonieri, potrivit Ministrului. Dar închisorile sunt suprapopulate cu peste 10.000 de deținuți, așă că măsura nu ar fi rezolvat problema, după cum atrage atenția APADOR-CH.

Potrivit avocatei de drepturile omului Diana Hatneanu, actele de clemență față de unii condamnați pot arăta maturitatea unui sistem penal bine așezat — dar proiectul guvernului arunca în derizoriu partea bună a grațierii.

O altă măsură problematică era că abuzul în serviciu urma să fie incriminat doar dacă exista un prejudiciu de peste 200.000 de lei, în condițiile în care au fost condamnați sau anchetați pentru abuz în serviciu politicieni ca Liviu Dragnea (în dosarul alegerilor), Cristian Popescu Piedone (în dosarul Colectiv), Radu Mazăre.

În final, miza este să existe dezbatere publică pe subiecte de interes public, iar orice încercare de evita asta stârnește suspiciuni întemeiate. În ultimele zile, temerile s-au transformat în presiune publică și s-a evitat o mișcare problematică din partea guvernului. Poate fi un semn că pe guvernanți îi interesează opinia publică. Sau că le este teamă.

Despe autoare: Laura Ștefănuț (follow) este Editorul Secțiunii de Opinii și Analize. A publicat în presa internațională, a fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media și este membră a presei alternative din România.

Puteți citi alte articole scrise sau editate de autoare aici

 

Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook