Sari la conținut

Ce se întâmplă cu ancheta privind OUG 13 după decizia CCR?

Ministrul Justiției a declarat la Digi24 TV că procurorii vor putea continua ancheta privind ordonanța de urgență 13 pe infracțiuni „prevăzute de Codul penal sau într-o lege specială”. Ancheta nu poate continua însă pe chestiuni „legate de oportunitate, circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate”, a atras atenția ministrul Tudorel Toader. 

„Procurorii își vor continua ancheta, pentru a finaliza respectivul dosar, a da o soluție temeinică și legală. Procurorii nu vor mai urmări aspectele de oportunitate ale adoptării ordonanței de urgență, că la ea ne referim acum, și pe viitor al adoptării unui act normativ, de principiu. Ancheta continuă pe infracțiuni pe fapte prevăzute de Codul Penal sau într-o lege specială, dar nu poate continua pe împrejurări legate de oportunitate, circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate”, a declarat ministrul Justiției. 

Întrebat dacă va solicita Comisiei de la Veneția asistență legislativă în contextul deciziei CCR de vineri, ministrul a subliniat că forul din cadrul Consiliului Europei nu poate să schimbe o decizie a Curții Constituționale a României. 

„Eu sunt membru în Comisia de la Veneția și cunosc mecanismele și standardele Comisiei. Alături de mine este și domnul profesor Bogdan Aurescu, care este și membru supleant. Comisia nu poate să adauge, nu poate să scadă, nu poate să schimbe decizia Curții Constituționale. Articolul 147 din Constituție spune că decizia CCR este definitivă, general obligatorie, orice cetățean, orice autoritate trebuie să o respecte. De la Comisie oricând punctele de vedere sunt binevenite, dar pe viitor, nu pe trecut”, a spus ministrul. 

Reacția Ministerului Public după decizia DNA

Ministerul Public a transmis, vineri, că analizează „atent” motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict juridic între DNA şi Guvern, „urmând ca decizia să fie respectată întocmai de către procurori”.

Ancheta privind OUG 13 a ajuns la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCj), după ce DNA a clasat fapta pentru care a început investigația din lipsă de probe concludente și a disjuns dosarul pe care apoi l-a trimis către PÎCCJ cu alte noi cinci acuzații. 

Acuzațiile stabilite de DNA sunt:

- Favorizare a făptuitorului

- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)

- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p) 

- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p) 

- Fals intelectual.

De asemenea, DNA a mai spus că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. Procurorii anticorupție au mai precizat că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

Livia Stanciu, în dezacord cu restul judecătorilor CCR

Curtea Constituţională (CCR) a arătat în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de  OUG 13 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

Singura opinie separată a fost a judecătoarei Livia Stanciu. Magistratul a explicat că autoritatea judecătorească are un rol în cazul în care există temeiuri de natură penală.

„Dacă există temeiuri de natură penală (fapte prevăzute de legea penală), controlul (în legătură cu un act emis de Guvern, fie că este individual, fie că este normativ) aparține și organelor autorității judecătorești (Ministerul Public, instanțele de judecată)”, se arată în opinia separată a judecătoarei.