Peste 20 de aspiranţi la funcţia de preşedinte al României îşi anunţaseră candidatura în vară. Dintre ei, 14 au reuşit să treacă de prima etapă: strângerea celor 200 000 de semnături. Personaje mai mult sau mai puțin exotice, frenetice în ambiția de a se bucura de luminile rampei în campania electorală. Cine sunt, ce vor, ce îi mână în luptă, ce ar face cu România dacă ar ajunge președinți? Aflăm dintr-o serie de materiale despre ei înșiși.
Astăzi, John Ion Banu, candidatul diasporei din Florida, autoproclamat susţinător al lui Donald Trump. Crede că România este văzută ca „ţară de mâna a treia sau a patra” în Uniunea Europeană şi deşi vrea să fie preşedinte, nu e „foarte familiar cu ceea se întâmplă” pe scena politică de la Bucureşti.
Digi24.ro: Pragul de 200 000 de semnături, cât de uşor aţi reuşit să le strângeţi şi dacă vi se pare că este un prag mare?
John Ion Banu: Să pornim numai de la acest număr de 200 000, este într-adevăr foarte mare, considerând anumite condiţii. Însă, ceea ce el pune oprelişti, ca să spunem aşa, este pluralităţii politice în sistemul politic din România. Pentru că 200 000 de semnături înseamnă un anumit prag care este uşor de trecut de un partid consacrat de mărimea PSD sau PNL, pe când el este foarte greu de obţinut şi, repet, este foarte greu de obţinut pentru partide noi, mici sau indivizi. (...) Durata de campanie trebuie să fie mai lungă, durata de strângere a semnăturilor şi, în primul rând, campania trebuie să fie mai lungă pentru că cetăţenii României nu au cum pe parcursul unei luni să absoarbă informaţii despre, să spunem, 14, sau câţi erau în trecut, candidaţi. Deci, pentru candidat, ca el să se poată prezenta populaţiei, cetăţenilor, îi trebuie o perioadă mai lungă cu mai puţine oprelişti care sunt, într-adevăr cu intenţia de a face alegerea echitabilă, însă multe sunt mult prea restrictive.
Digi24.ro: Cât de uşor v-a fost să obţineţi acest număr de semnături?
John Ion Banu: Nu a fost deloc uşor, a fost o muncă intensă. Nucleul central a fost undeva între 10 şi 15 voluntari. Numărul general de oameni care au adunat a fost până la 50, însă noi am reuşit să ne calificăm şi dacă aţi văzut cât de valide au fost, bănuiesc că sunteţi la curent, ca ziarist, cât de valide au fost semnăturile noastre, din cele 220 000, aproximativ, noi am fost invalidaţi pe anumite greşeli sau omisiuni cu doar 3000. Faţă de alţi candidaţi care au avut mult mai multe probleme. Pentru că noi am primit foarte multe prin poştă, din toată lumea, având în vedere că sunt cunoscut în diaspora, am făcut parte din Congresul Românilor de Pretutindeni în consiliu şi alte activităţi pe care le am în sânul diasporei române. Dar a fost o problemă, noi am primit scrisori şi după data de depunere pentru că au fost probleme cu poşta şi de aceea noi am întrebat ce facem cu acestea, sunt pe drum, apar. Bineînţeles, nu au fost validate, dar am fost oricum acoperiţi. Una peste alta, a fost o luptă foarte lungă la care au participat foarte mulţi cetăţeni.
Programul lui John Banu pentru România - Nu are „neapărat un plan” dar vrea „păstrarea graniţelor în forma în care sunt”
Digi24.ro: Care este programul dumneavoastră pentru România?
John Ion Banu: Este o întrebare foarte generală, foarte largă, nu aş putea să spun că am neapărat un plan, un plan nu se poate spune în câteva cuvinte, dar planul meu dacă voi primi încrederea cetăţenilor, dacă cetăţenii vor găsi că este adecvat să îmi acorde responsabilitatea, să considere că eu, în poziţiile mele sociale, morale şi spirituale aş putea să reprezint interesele lor, m-aş axa, aşa cum foarte bine ştiţi, de fapt urmează să ştiţi, în jurământul meu de credinţă ca preşedinte sunt câteva puncte pe care le-aş urmări sau le-aş implementa, pentru care aş milita la modul cel mai ardent. Şi acestea sunt pentru păstrea identităţii naţiunii române, păstrarea graniţelor în forma în care sunt, nu avem nevoie de enclave sau de alte diviziuni. Avem nevoie ca în primul rând Constituţia să fie respectată în totalitate, schimbată aşa cum cere însăşi Constituţia, să fie schimbată şi să fie adaptată condiţiilor actuale, deci ea trebuie respectată şi cineva trebuie să o interpreteze și să o aplice la adevărata faţă a Constituţiei. Altele ar fi, eu aş milita deosebit de mult pentru referendum, să îşi găsească un rol important în viaţa politică a României, cu alte cuvinte să aibă putere executivă, ceea ce nu are acum, pentru că este arma cea mai puternică pe care cetăţenii, poporul ar putea să o aibă împotriva, aşa cum se spune, derapajelor politice, respectivelor abuzurilor sau schimbărilor de opinii în programul partidelor care ajung să guverneze.
Referendumul este primul obiectiv pentru care eu aş milita să primească din nou valoarea pe care a avut-o sau care a fost în intenţia celor care l-au creat să fie. Şi nu să lăsăm situaţii în care Preşedintele României cere cetăţenilor să voteze, să îşi exprime opinia asupra unor aspecte care nici măcar nu sunt constituţionale. Şi asta a dus la neîncrederea cetăţenilor în puterea referendumului, iar noi, respectiv Partidul Naţiunea Română, pe care îl reprezint, noi am pornit o acţiune cetăţenească pentru micşorarea numărului de deputaţi din Parlament care este mult prea diluat, considerăm noi. Iar răspunsul cetăţenilor este de-a dreptul dezarmant: „Lăsaţi-ne că s-a mai întâmplat, nu s-a întâmplat nimic, nu ne interesează”. Well, probabil că au dreptate şi acest aspect trebuie corectat pentru că trebuie să dăm înapoi valoarea şi încrederea în această armă puternică pentru a ne proteja de daune mai puternice pe lungă durată dacă nu le rezolvăm la timp în măsura în care cetăţenii consideră că este necesar.
Digi24.ro: Pentru că vorbeaţi şi de reforma constituţională, Cum vedeți cadrul legal actual al României, referindu-mă mai ales la tipul de republică, semi-prezidențială în cazul nostru. Vi s-ar părea oportună schimbarea spre un alt tip de cadru – prezidențial sau parlamentar?
John Ion Banu: Categoric, ştiţi cum este proverbul românesc – nu eşti nici în căruţă nici în teleguţă. Sistemul semi-prezidenţial nu face nimic altceva decât să cam arunce responsabilitatea în departamentul executiv, pentru că preşedintele şi guvernul sunt parte din puterea executivă, să arunce responsabilitatea de la unul la altul, acţiunea de schimbare, de implementare a anumitor idei, dar cel mai mult ceea ce vedem acum, este această discordie neloială faţă de popor care există între preşedinte, între, să spunem aşa, instituţia prezidenţială şi prim-ministru, care reprezintă instituţia guvernamentală. Deci, cred că în această direcţie se pot face schimbări, iar eu aş milita pentru un echilibru între aceste două semi-identităţi ale executivului. Deci, preşedintele în special ar trebui să aibă mai multe prerogative, mai multă putere, iar ca exemplu, ca să nu vorbim numai vorbe, poate întreg ministerul de externe ar trebui să treacă sub patronajul preşedintelui.
Digi24.ro: Deci vedeţi, totuşi, un semiprezidenţialism mai accentuat?
John Ion Banu: Aş spune da, pentru că este poate destul de dificil şi trebuie timp ca dintr-o dată să se producă schimbări revoluţionare. Revoluţia este dorinţa nebunilor, ca să spunem aşa, trebuie să ai o revoluţie, dar trebuie să fie bazată pe organizare, de aceea noi am creat acest partid pentru a dat posibilitatea cetăţenilor să se exprime în mod legal, cuvântul lor să fie ascultat în funcţie de o organizare, de o logistică, nu de ceva haotic, peste noapte ies în stradă 5000 de oameni şi vor să schimbe partidul.
Digi24.ro: Credeţi că un tip de republică prezidenţială pe modelul Statelor Unite ar fi potrivită pentru România?
John Ion Banu: Aş zice că este mai adecvată, aş zice că ar putea să aducă rezultate mai bune pentru că, încă o dată vreau să vă spun, dacă ceva lipseşte aici, este responsabilitatea şi mai ales, nu neapărat să le numim pedepse, dar oamenii să fie chemaţi în faţa legii şi după ce au deţinut poziţii nu numai politice dar şi oficiale în care nu şi-au respectat, sau mai bine să spunem, şi-au neglijat responsabilităţile şi au lucrat mai mult în beneficiul unei mici caste. Deci, responsabilitatea ar trebui să fie mult mai accentuată şi ar trebui să se ţină cont de ea şi asta probabil că ar aduce rezultate în România.
Digi24.ro: Vă consideraţi un om politic de stânga sau de dreapta?
John Ion Banu: Well, când vorbim stânga-dreapta-centru-lateral este just o descripţie generală şi este bazată pe modul în care partidele se uită la proprietatea privată. Având în vedere că noi suntem puternic pentru proprietatea privată, având în vedere că eu aş face nu neapărat ca preşedinte, că nu pot, dar ne gândim la parlamentare când vom fi foarte puternici în anul viitor, noi vrem să creştem proprietatea privată, vrem să dăm posibilitatea cetăţenilor de a avea ceva sub centură, o bogăţie care să le dea lor, să le crească self-esteem-ul (n. red. încrederea de sine), să le crească independenţa, să le crească dorinţa de a munci din ce în ce mai bine pentru beneficiul lor, al ţării şi în general al tuturor, deci dacă vreţi o definiţie, suntem de dreapta spre centru pentru că în niciun caz nu excludem poziţiile sociale. Categoric, anumite legi sociale, când spun sociale mă refer la învăţătură, pensii, sănătate, nu aş spune că le-aş copia 100% cum sunt în SUA sau în alte ţări foarte puternic de dreapta, dar nici nu aş veni cu ele să copiez ceva foarte puternic de stânga în sistem socialist sau liberal.
Nu ştie pe cine ar propune prim-ministru: „Nu aş putea să fiu specific, nefiind în contact, nefiind foarte familiar cu ceea ce se întâmplă”
Digi24.ro: Care ar fi propunerea dumneavoastră de prim-ministru dacă veţi deveni Preşedintele României?
John Ion Banu: Well, din nou este o întrebare mult prea specifică. Ca să faci o propunere educată, ca să faci o propunere pe care să o susţii cu tărie şi să fii sigur că este bună, trebuie să fii în mijlocul unor discuţii pentru că până la urmă, să nu uităm, poziţia de preşedinte este una de mediator, de analizator al situaţiilor, al propunerilor, desigur şi dânsul poate să facă propuneri, sunt de acord cu dumneavoastră, dar la această întrebare nu aş putea să fiu specific, nefiind în contact, nefiind foarte familiar cu ceea ce se întâmplă.
Digi24.ro: Vedeţi totuşi o nouă majoritate parlamentară formată după alegerile prezidenţiale, poate formată chiar în jurul dumneavoastră? Aveţi vreo idee despre cum aţi putea să formaţi o astfel de majoritate?
John Ion Banu: Well, nu ştiu dacă până la urmă este datoria preşedintelui să formeze această majoritate, aceasta o fac partidele care sunt deja implicate, partidele parlamentare, deci ele trebuie să găsească formula cea mai adecvată pentru o alianţă puternică pentru ca Parlamentul să poate funcţiona. Dar aici aş veni cu o propunere pentru care eu cred că aş milita ca preşedinte, eu aş propune ca guvernul să poate funcţiona nu cu o majoritate de 51% sau de 50,01%, ci ar putea să funcţioneze, să aibă puterea să funcţioneze ca guvern, repet, şi cu 30-35%, pentru că în felul acesta, Parlamentul care va fi nu are nicio legătură cu decizia guvernelor, va fi cel care va aproba anumite legi care vor fi trimise spre aprobare de acest guvern care e executiv. Guvernul este executiv, are putere executivă, dar în acelaşi timp are şi majoritatea în Parlament, deci de ce se mai duce în Parlament să mai ceară o aprobare când ei deja, datorită doctrinei, programului lor, îl au asigurat, îl au sub centură. Deci, mi se pare că este un conflict de interese pentru poporul român. Deci, aş milita pentru o reducere a acestui prag de guvernare, poate e un cuvânt nou, i-aş spune prag de guvernare şi atunci ar fi un prag de guvernare.
Digi24.ro: Dacă înţeleg bine, spuneţi ca aţi vrea trecerea unui guvern cu o majoritate simplă şi nu cu una absolută?
John Ion Banu: Absolut. Vedeţi, aţi prins ideea foarte bine, nu cred că este ideea mea, nu cred că eu m-am trezit azi-noapte şi am zis că eu vreau să fac un asemenea sistem politic, nu vreau să inventez roata, aşa cum am spus la deschiderea partidului nostru, noi nu suntem aici să inventăm roata din nou, noi suntem aici să o facem să se învârtă cât mai eficient.
Digi24.ro: Partidele de opoziţie susţin în acest moment varianta alegerilor anticipate la începutul anului viitor, vi se pare viabilă această propunere?
John Ion Banu: Aş zice nu, pentru că undeva, noi trebuie să respectăm democraţia şi vocea poporului, înţelegem că Parlamentul şi partidele au un anumit prag de a solicita alegeri parlamentare, însă noi trebuie să ştim că vocea poporului a fost pusă în 2016, nu comentăm cum a fost pusă, a fost şi cu asta punem punct. Atât să schimbăm de fiecare dată... Să auzi PNL că ei sunt gata de guvernare dar nu au sprijinul, nu au un sprijin nici măcar de 30% din partea cetăţenilor, deci este undeva, aş spune o goană după puterea executivă, ceea ce pare să fie în detrimentul cetăţenilor României pentru că fiecare schimbare duce la pierdere de timp de bani, se pierde timp în demararea anumitor proiecte, deci nu aş fi pentru schimbări zilnice în guvern.
Digi24.ro: De ce aţi face o treabă mai bună decât contracandidaţii dumneavoastră, pe rând, dintre cei ai partidelor mari sau cu sprijin consistent, începând cu preşedintele în exerciţiu.
John Ion Banu: Aş face în mod categoric o treabă mai bună decât actualul preşedinte pentru că actualul preşedinte, în primul rând, prin poziţia dânsului de a denigra, de a avea vorbe pentru guvern, pentru un guvern pe care l-a aprobat, să nu uităm că doamna Dăncilă a fost aprobată instantaneu de dânsul, nu intru din ce motive, de suspendare, dar eu nu cred că un preşedinte poate să creeze o imagine frumoasă, sănătoasă, de respect a României peste hotarele ţării atunci când el este, cum vorbesc românii, la cuţite cu puterea executivă, cu cealaltă jumătate a puterii executive. Deci, în privinţa asta, atmosfera pe care a creat-o preşedintele, nu vreau să intru în alte descrieri, cum că nu este patriot, cum că nu face asta pentru România, nu intru în astea pentru că nu vreau să facem bârfă aici, dar această imagine combinată cu faptul că, în timp, fără să fie campanie, fără să fie în drepturile dânsului constituţionale se duce cu un partid anume din clasa politică şi militează împotriva guvernului. Asta nu face decât să pune beţe în conducerea României. Deci, de departe aş fi un mai bun mediator decât domnul Iohannis. Asta este fără niciun fel de discuţie şi aş dori ca cetăţenii, în modul în care mă adresez dânşilor, să înţeleagă acest lucru.
În ceea ce o priveşte pe doamna Dăncilă, ea a ajuns unde este prin împrejurări, să spunem jocuri politice, dintr-o apărare, din nou revin la domnul Klaus, să nu fie suspendată, deci nu îşi găseşte locul, nu este de departe o persoană puternică să conducă ţara la nivel să fie un great, un great, o mare mediator, să se creeze o balanţă între partidele existente atâta timp cât are o puternică influenţă şi este cum spun alţii manipulată din cadrul partidului PSD. În ceea ce priveşte celălalt mare candidat Barna, este mult prea liberal, mult prea nehotărât, aşa cum a spus Funeriu, fostul ministru, este prea schimbător, nu ştie pe unde este şi să acuze preşedintele de lucruri pentru care nu are niciun control mi se pare o lovitură sub centură neloială. Părerea mea este că conducerea domnului Barna ar fi mai rea decât a doamnei Dăncilă, USR la putere ar fi mai rău decât PSD, asta este opinia mea. În ceea ce îl priveşte pe domnul Diaconu, este complet în afara discuţiei, să vină cu revoluţii de tip mexican, nu vrea să stea la Cotroceni, se mută, a făcut alianţa Un om care nu are niciun sens, să fie susţinut de două partide parlamentare înainte de a îşi depune candidatura, este clar că nu este decât un mercenar adus să candideze, deci nu l-aş vedea ca un viitor preşedinte.
Despre lupta anticorupţie: „Foarte «neefectivă». DNA e o sperietoare de ciori”
Digi24.ro: Referitor la lupta anticorupţie, a fost ea afectată în ultimii ani, cum ar trebui să continue?
John Ion Banu: Aici aş fi mai scurt, lupta împotriva corupţiei în România este foarte neefectivă, DNA nu este nimic altceva decât o sperietoare de ciori în mijlocul lanului de porumb care mai dă din când în când o mână în câteva ciori care se învârt în jurul ei dar nu le face nimic. Deci, corupţia nu poate fi efectivă atâta timp cât sistemul juridic, justiţia la noi în ţară este atât de uşoară ca să nu îi zic relaxată, atâta timp cât pedepsele sunt la discreţia judecătorilor care au inima bună şi conform legilor dau o pedeapsă de şase ani, dar după, din acelaşi condei o anulează, se spune o suspendă. Legea suspendării pedepselor este una dintre cele mai mari greşeli ale justiţiei din România. Creşterea pedepselor, aplicarea lor cu plină responsabilitate este singura cale efectivă împotriva corupţiei. Corupţia nu poate să fie eradicată 100%, nici măcar în comunism nu a fost, nici măcar în China nu este, însă poate fi pusă sub control foarte uşor prin justiţiei, prin căi legale.
„Pro-european înseamnă să fii cu totul vândut. România e considerată ţară de mână a patra în UE”
Digi24.ro: Cum vedeţi relaţia României cu Uniunea Europeană?
John Ion Banu: În opinia mea, UE este foarte în faşă, este foarte fragilă şi dacă nu caută acum şi nu va reuşi pe viitor să îşi găsească o definiţie mai clară despre ce vor să facă cum să facă va avea eşecul destrămării şi datorită acestei politici foarte neclare, foarte dominante de către statele puternice din Uniune şi nu se feresc să o arate, acesta este efectul Brexitului, efectul faptului că polonezii caută alt drum ca şi ungurii şi să nu vorbesc de o ţară mai aproape de vest, Olanda, care şi ei sunt pentru păstrarea naţiunii nicidecum pentru desfiinţarea naţiunilor, care este unul din punctele foarte slabe ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană este foarte bună din punct de vedere economic, însă este un pic utopică. Şi orice utopie, până la urmă dispare.
Digi24.ro: Dumneavoastră vă consideraţi un pro-european sau un eurosceptic?
John Ion Banu: Well, pro-european înseamnă să fii cu totul vândut, sceptic ar putea să fie mai puţin adevărat, pentru că sunt pentru Uniune, dar sunt pentru o uniune care să fie făcută conform unor principii sănătoase, iar România nu poate să fie parte din UE fiind considerată o ţară de mână a treia sau a patra când noi suntem o ţară cosmopolitană, educată, să nu uităm că dăm o grămadă de doctori formaţi aici cu greutate de poporul român, ceea ce nu este corect, îi trimitem să lucreze şi să fie foarte productivi în ţări din vest şi ei să ia avantajele unei vieţi profesionale de lungă durată. Deci nu stiu dacă mă calific în una dintre cele două, dar sunt pentru o Uniune Europeană echitabilă.
Digi24.ro: Consideraţi că România este văzută ca ţară de mână a doua în Uniunea Europeană?
John Ion Banu: La ora actuală nu este de mână a doua, este de mână a treia, a patra. Nu este normal ca... să vă dau un exemplu care mă deranjează, nu este normal ca Anglia (n. red. Marea Britanie), nu mai zic de Germania sau de alte ţări, dar acum de curând a apărut asta, să spună: „grupuri de români, de vagabonzi în Anglia au speriat englejii”. Dacă asta a ajuns să se întâmple este datorită faptului că dânşii, englejii sunt foarte slabi în apărarea drepturilor cetăţenilor lor, în impunerea pedepselor şi alte lucruri. Şi nu ar trebui să spună: „români”. Pentru că sunt siguri că toate găştile sunt de români. Şi găşti sunt peste tot, chiar dacă sunt grupuri naţionale, nu naţionaliste, că nu luptă pentru naţiune. Această clasificare denotă o imagine, o tendinţă a acelor din vest de a ne califica pe noi nu cum au spus alţii: „barbari” sau „needucaţi” pentru că nu suntem, dar nu ar trebui să fim excluşi – „ei sunt românii, ei sunt hoţii”. Nu, nu este adevărat. În toată lumea există astfel de grupuri, totul depinde de guvern cum controlează interesele şi securitatea cetăţenilor lor. Deci, ca să vă răspund, opinia mea este că România este privită pe nedrept în Europa, în Uniunea Europeană ca o ţară de mână a treia sau a patra, ceea ce nu ar trebui să se întâmple.
Politica externă, din perspectiva lui John Banu: „Guvernul României nu s-a dus niciodată la Guvernul Rusiei să spună: «Hei, daţi-ne înapoi Moldova!»”
Digi24.ro: Cum vedeți relația României cu NATO, mai ales în contextul actual, în care Donald Trump face presiuni la adresa aliaților?
John Ion Banu: NATO este o organizaţie veche, este o organizaţie care este necesară, care a asigurat foarte mult pacea, mai ales între ţările din Europa pentru că atâta timp cât eşti parte dintr-o alianţă nu are rost să te înarmezi, de aceea noi nu are rost să ne înarmăm atât de puternic, să ne batem cu bulgarii sau ungurii sau cu alte naţiuni din NATO. Dar, în ceea ce priveşte preşedintele Trump, pe care eu l-am susţinut, sunt republican în SUA, să nu uităm că americanii nu sunt aici poate 100%, dar 50% sunt pentru siguranţa lor şi de asta eu i-aş pune să plătească serios, nu numai noi. Pentru că dacă discutăm de un eventual război, România va fi prima care va avea de suferit în ceea ce priveşte pierderi umane şi materiale. Deci, România ca poziţie strategică, undeva să spunem la graniţa dintre două lumi sau dintre două puteri mondiale, ar trebui să primească mult mai multe avantaje din partea NATO. Unul dintre jurămintele mele este să reduc cheltuielile militare la cel mult 1,5% din PIB şi i-aş face pe americani să plătească mai mult. Părerea mea este că americanii nu sunt invadatori, îşi apără interesele aici, dar NATO ar trebui, de asemenea, să prezinte mai multă consideraţie pentru ţările mai mici cu care lucrează.
Digi24.ro: Deci sunteţi în opoziţie cu preşedintele SUA care spune, totuşi, că ţările altele decât SUA ar trebui să plătească mai mult pentru securitatea furnizată de NATO?
John Ion Banu: Nu ştiu la ce ţări, am spus, ar trebui Germania să plătească mai mult sau oricine altcineva, Germania care a mai făcut probleme în lume de multe ori, dar ce am vrut să spun este că noi trebuie să primim numite credite şi aceste cheltuieli nu trebuie împărţite uniform, toată lumea plăteşte 2% pentru că poziţia ţării noastre este diferită de poziţia Germaniei. Aşa cum am spus, noi, în cazul unui conflict, care nu cred că se va întâmpla, nimeni nu vrea un război mondial din care nu vor fi câştigători ci doar supravieţuitori. Deci, noi ar trebui să luăm credit pentru unde suntem, ce facem şi unde vrem să fim.
Digi24.ro: Cum vedeţi relaţia României cu Rusia?
John Ion Banu: Relaţia cu Rusia nu ar trebui să fie nimic deosebit în afară de nişte relaţii economice normale, bazate pe principiile avantajului mutual, ar trebui să fie relaţii care să nu pună în pericol siguranţa statelor, să nu creem animozităţi, relaţii bazate pe respectul reciproc şi mai ales relaţiile economice, atât cu Rusia, cu Germania, America sau China, trebuie să se facă în baza principiilor de avantaje mutuale.
Digi24.ro: Această relaţie bazată pe avantaje mutuale o vedeţi chiar şi în pofida sancţiunilor economice pe care România şi aliaţii ei le-au impus Rusiei după anexarea Crimeei şi după comportamentul agresiv al Rusiei în regiune?
John Ion Banu: Aceste restricţii câteodată nu aş spune că sunt justificate, mă reţin de la a face foarte multe comentarii, nu ştim de ce ruşii, eu personal nu ştiu de ce ruşii au intrat în China, ăăă în Coreea, ăăă în Crimeea. Întotdeauna sunt pro şi contra, nu eu, absolut toate motivele sunt pro şi contra, ceva s-a întâmplat, ceva este, venim de undeva, la fel şi cu România, până unde înapoi te duci ca să intri în legalitate în ceea ce priveşte validitatea tratatelor, a graniţelor şi a altor aspecte etnice şi teritoriale. Deci, restricţiile economice nu cred că ajută, dar eu aş fi mult mai tranşant şi discuţiile la nivel politic ar trebui să fie mult mai axate pe o rezolvare imediată a unor situaţii să le spunem. Ştiu că sunt foarte evaziv, dar este un subiect destul de mare, de o magnitudine mult prea mare pentru un mic viitor, posibil preşedinte al României şi nu ştiu dacă sunt încă în măsura în care să dau un verdict definitiv.
Digi24.ro: Cum vedeți relația României cu Republica Moldova?
John Ion Banu: Aici o văd mult mai simplu, aşa cum am mai spus, aşa cum m-am întâlnit în Statele Unite la o anumită conferinţă cu un consul, un reprezentant oficial al Moldovei, care mi-a spus foarte clar şi reiau ceea ce a spus dânsul: Guvernul României nu s-a dus niciodată la Guvernul Rusiei să spună: „hei, daţi-ne înapoi Moldova”. O discuţie diplomatică trebuie pornită pentru că noi am putea să fim în poziţia în care să spunem: „ok, am greşit, am mers împotriva voastră, ne-aţi luat Moldova, e cazul să facem ceva să o primim înapoi”. Nu aş porni un război, aş milita puternic pentru o uniune, pentru ceva. Bineînţeles că trebuie ţinut cont de sutele de mii de ruşi care au fost forţaţi şi trimişi să trăiască în Moldova, dar eu ca preşedinte jur că aş porni un dialog oficial cu puterea rusească pentru a rezolva acest aspect al Moldovei. Poate să fie în drepturile noastre justificabile de a reface tratatele, graniţele, în limitele unei decenţe politice. În interesele, de asemenea, mutuale şi ţinând cont de ce s-a întâmplat pe parcursul a 80-90 de ani.
