Sari la conținut

Nobelul pentru Chimie merge la trei savanți „pentru sinteza și designul mașinilor moleculare”

Cercetătorii Jean-Pierre Sauvage, J. Fraser Stoddard și Bernard Feringa au câștigat premiul Nobel pentru Chimie pe 2016 „pentru designul şi sinteza maşinilor moleculare”, a anunţat Comitetul Nobel. Laureații Premiului Nobel pentru Chimie din acest an au reușit să miniaturizeze mașini și au dus chimia într-o nouă eră, scrie Agerpres.

Savanții au făcut descoperiri revoluționare în domeniul mașinilor moleculare: au creat mașinării de mărimi nanometrice și au obținut îndeplinirea anumitor sarcini atunci când primesc energie, scrie The Guardian.

Mașinăriile moleculare pot fi folosite în mai multe domenii, dar mai ales în IT și medicină, notează Agerpres

BREAKING NEWS 2016 #NobelPrize in Chemistry to Jean-Pierre Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart and Bernard L. Feringa pic.twitter.com/buInkIc1KC

— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 5, 2016

Cine sunt cei trei savanți

Jean-Pierre Sauvage s-a născut în 1944 la Paris și și-a obținut doctoratul în 1971 la Universitatea din Strasbourg. În prezent, omul de știință francez este profesor emerit al aceleiași universități și director de cercetare emerit la Centrul Național pentru Cercetări Științifice din Franța (CNRS).

Cu doi ani mai în vârstă, Sir J. Fraser Stoddart s-a născut la Edinburgh, Marea Britanie și și-a luat doctoratul în 1966 la universitatea din orașul său natal. În prezent el activează ca profesor de chimie la Northwestern University din SUA.

Cel mai tânăr dintre cei trei laureați, Bernard L. Feringa, s-a născut în 1951 la Barger-Compascuum, Olanda, și a obținut doctoratul în 1978 la Universitatea din Groningen, unde predă și în prezent chimie organică.

Cei trei chimiști vor primi câte o diplomă, o medalie de aur și își vor împărți în mod egal suma de 8 milioane de coroane suedeze (933.000 de dolari / 831.000 de euro).

Cum a început decernarea premiilor

Alfred Nobel a fost de-a lungul vieții sale interesat de problemele societăţii, de literatură, el a scris poezie şi teatru, iar premiul pe care l-a instituit a devenit o extensie şi o împlinire a intereselor sale de-o viaţă. De altfel, a fost dorința cercetătorului ca acest premiu să fie acordat celor care au făcut descoperiri importante în domeniul fizicii, chimiei, medicinei, literaturii și păcii.

Pe 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel a semnat al treilea şi ultimul său testament la clubul suedez-norvegian din Paris. Când a fost deschis şi citit după moartea sa, testamentul a creat o mare controversă atât în Suedia, cât şi în toată lumea, mai ales că Nobel lăsase mult din averea sa unui premiu. Familia s-a opus atunci.

Conform actului, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, în zilele noastre înseamnă 1,702 milioane de coroane suedeze, adică 265 de milioane de dolari, au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite „celor care, pe parcursul anului precedent, au făcut omenirii cele mai mari servicii”, scrie nobelprize.org.

Potrivit testamentului, premiul va fi împărţit în cinci părţi egale: „Prima parte va fi distribuită autorului descoperirii sau invenţiei celei mai importante în domeniul fizicii; a doua, autorului sau descoperirii celei mai importante în chimie; a treia, autorului descoperirii celei mai importante în domeniul fiziologiei sau medicinei; a patra parte, autorului celei mai remarcabile opere literare cu o tendinţă idealistă; a cincea, personalităţii care a acţionat cel mai bine pentru apropierea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

Savantul suedez a mai specificat în testament cine urma să acorde premiile. Din 1901, acordarea premiilor Nobel se bazează pe un sistem de nominalizări, coordonat de patru instituţii. Astfel, Academia Suedeză acordă premiul pentru Literatură, Institutul Karolinska pe cel pentru Medicină, Academia Regală suedeză pentru Ştiinţe se ocupă de premiile pentru Fizică şi Chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian oferă premiul pentru Pace.

Primele premii Nobel au fost acordate prima dată la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau într-o medalie, o diplomă şi o sumă, care la început a fost în valoare de câteva zeci de mii de dolari, iar apoi a crescut la zece milioane de coroane suedeze (SEK). În iunie 2012, Fundaţia Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane coroane suedeze, adică 800.000 de euro, pentru fiecare domeniu.