Ce este „genomul întunecat”. Finanţare de peste 50 de milioane de euro pentru înțelegerea completă a ADN-ului uman

Data publicării:
Ilustrația unei molecule de ADN uman.
Molecule de ADN uman. Ilustrație: Getty Images

Oamenii de ştiinţă de la o universitate din Scoţia au primit o finanțare de peste 46 de milioane de lire sterline pentru activități de cercetare în domeniul aşa-numitului „genom întunecat”. Acesta cuprinde 98% din ADN-ul uman, partea neînțeleasă a structurii noastre genetice.

Suma de 46,3 milioane de lire sterline (aproape 54 de milioane de euro) a fost acordată de Consiliul pentru Cercetare Medicală (MRC) Unităţii de Genetică Umană MRC, din cadrul Universităţii Edinburgh, informează DPA şi PA Media, potrivit Agerpres.

Cercetările vor include analiza a 98% din ADN, explorat insuficient până în prezent, iar oamenii de ştiinţă spun că munca lor ar putea ajuta persoanele care suferă de boli genetice sau de cancer.

Finanţarea, care acoperă o perioadă de cinci ani, va sprijini cercetarea în domeniul genomului întunecat, denumit anterior „junk” ADN.

Cercetătorii speră ca munca lor să ofere noi perspective în ceea ce priveşte bolile genetice complexe.

Oamenii de ştiinţă vor folosi cercetarea colaborativă şi tehnici inovatoare pentru a explora aceste zone insuficient studiate din domeniul ADN-ului în încercarea de a duce mai departe înţelegerea bolilor genetice umane.

De la prima secvenţiere a genomului uman, în 2003, cercetarea s-a concentrat în principal asupra unor părţi din ADN care conţin instrucţiuni pentru fabricarea de proteine - elemente fundamentale constitutive ale tuturor organismelor.

Această analiza include însă doar 2% din cele trei miliarde de litere care alcătuiesc genomul uman. Restul de 98% reprezintă litere al căror scop nu este clar încă.

Finanţarea MRC, care reprezintă o investiţie semnificativă în cercetarea genomică din Marea Britanie, le va permite oamenilor de ştiinţă să-şi focalizeze atenţia asupra părţilor de ADN studiate insuficient.

„Este interesant că acum avem o cantitate mare de date referitoare la secvenţierea genomului uman, dar trebuie să transformăm aceste date în cunoaştere în ceea ce priveşte mecanismele privind sănătatea şi bolile”, a spus Wendy Bickmore, directoarea unităţii de genetică umană din cadrul MRC la Universitatea din Edinburgh.

„Aceste noi descoperiri ne vor permite să abordăm împreună provocarea, utilizând expertiză experimentală şi informatică pentru a înţelege, a gestiona şi a trata boli şi, în cele din urmă, a îmbunătăţi vieţile persoanelor afectate de boli genetice şi cancer”, a mai spus ea.

Editor : B.P.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri