EXCLUSIV. Mark Gitenstein: Premierul să asigure Occidentul că procurorul general și șeful DNA sunt oameni credibili

Data publicării:
17122012 20gitenstein1-39183

Ambasadorul a subliniat că este foarte important ca „premierul să dea asigurări Occidentului că în acele posturi vor ajunge oameni credibili”.

Mesajul pe care ambasadorul îl transmite României este că țara noastră se află la o răscruce de drumuri și trebuie să se decidă în ce direcție se va îndrepta în ceea ce privește progresul, continuarea modernizării statului, respectarea condițiilor impuse de FMI și a standardelor UE.

Întrebarea este dacă poporul român este pregătit pentru acest lucru şi îşi oferă sprijinul”, a spus Mark Gitenstein. „Şi sunt încrezător că va fi urmată această direcţie în continuare. Există un plan clar prezentat în angajamentul cu FMI, în discursul premierului dinainte de învestire cu cele 15 puncte menţionate, pe vremea când era în fruntea opoziţiei, în Mecanismul de Cooperare şi Verificare - toate acestea fac parte dintr-un plan de modernizare a României”, a completat diplomatul.

    Ingredientul-cheie de care aveţi nevoie sunt instituţii indepedente care să ofere putere oamenilor, mai ales organismele juridice care să asigure statul de drept şi stabilitatea. Asta vă face un aliat stabil şi mai de încredere pentru noi”, a explicat ambasadorul. „De asemenea, într-o alianţă, promisiunile sunt vitale.V-aţi luat angajamente, ca ţară, să respectaţi anumite norme occidentale, în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, FMI sau în cadrul relaţiei cu Uniunea Europeană şi, după cum ştiţi, într-o alianţă, promisiunile sunt angajamente pe viaţă şi pe moarte. Şi ne aşteptăm să le respectaţi”, a subliniat diplomatul american.

      Scutul demarează la anul

      El a explicat de ce România este importantă pentru Statele Unite. „În primul rând, construim aici scutul antirachetă şi acesta este elementul cheie al relaţiei strategice şi al dialogului pe care îl avem. Va demara la anul şi, probabil, va fi operaţional în 2015. Aceasta este o mare parte a cooperării. O altă dimensiune importantă este modernizarea armatei voastre, totul de la F-16 la vehicule blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor. Este o muncă uriaşă despre care lumea nu ştie mai nimic nici aici, nici în Statele Unite, deşi totul e public. Dar experţii ştiu şi petrecem foarte mult timp analizând aceste probleme”, a spus Mark Gitenstein.

      El a apreciat că până acum România a respectat în mare măsură, la un nivel satisfăcător, aceste promisiuni. „Dar au fost provocări”, a adăugat diplomatul.

      Referendumul de demitere a președintelui, neobișnuit

      Pe Victor Ponta, Mark Gitenstein susține că îl cunoaște destul de bine și a avut numeroase discuții în ultimele şase-opt luni. „A fost un dialog continuu între noi”, a precizat ambasadorul.

      Despre alegeri, Mark Gitenstein spune că s-au desfăşurat în cadrul normelor occidentale și nu au existat dovezi privind un număr mare de fraude majore, iar acesta este un semn bun. Referendumul de demitere a președintelui îl consideră „mai neobișnuit”, dar practica electorală democratică pare să funcționeze.

      Cred că sistemul vostru va merge. A fost pus la încercare în această vară şi a funcţionat. Deciziile Curţii Constituţionale au fost respectate de acest guvern şi am toate motivele să cred că, în cele din urmă, veţi ajunge să luaţi deciziile corecte, pe care le cere sistemul, ceea ce înseamnă o decizie comună a preşedintelui şi a Parlamentului”, consideră ambasadorul.

      Mark Gitenstein a spus că s-a întâlnit și cu președintele, chiar și după momentul primirii medaliei la Cotroceni, dar înainte de alegeri, nu și după aceea.

      Întrebat despre criticile aduse de Crin Antonescu în legătură cu implicarea sa în criza politică din România, Gitenstein a precizat: „Am făcut ceea ce mi-a cerut şeful meu, secretarul american de stat, să fac. Adică să reamintesc României angajamentele luate prin FMI, prin MCV, în cadrul relaţiilor bilaterale cu Statele Unite, inclusiv prin documentul parteneriatului strategic pentru secolul XXI şi în discuţiile între liderii noştri de-a lungul timpului. Deci, mi-am făcut treaba. Dacă oamenii au fost deranjaţi de acest lucru, îmi pare rău. Dar, am văzut sondaje pe această temă şi majoritatea românilor au fost de acord cu acţiunile mele”, a punctat ambasadorul.

      „Vă spun eu când nu am fost imparţial: atunci când a fost pusă în discuţie importanţa statului de drept. Am fost ferm în această privinţă şi în a asigura instituţiile care oferă putere românilor”, a completat diplomatul.

        E nevoie de mai multă stabilitate

          Mark Gitenstein spune că e bine ca în România să existe cât mai multă stabilitate, importantă mai ales în ceea ce priveşte relaţia strategică dintre Statele Unite şi România, pe probleme de securitate naţională şi pentru creşterea economică așteptată pentru investiţii. „Şi toate acestea cer stabilitate şi previzibilitate”, a subliniat Mark Gitenstein, reamintind că ceea ce l-a preocupat cel mai mult în criza de astă vară a fost teama investitorilor.

          „Au fost momente în care eu am fost foarte preocupat şi alţii au fost foarte preocupaţi de turnura pe care ar putea să o ia lucrurile. În cele din urmă, au luat-o în direcţia cea bună. Pentru că, în cele din urmă, Curtea Constituţională a venit cu deciziile, iar guvernul şi oamenii politici aflaţi la conducere s-au supus acelor decizii. Acesta a fost un mesaj puternic pentru lume. Şi, după ce aţi făcut acest lucru, moneda s-a stabilizat, ratele de împrumut s-au stabilizat şi mari companii americane, inclusiv Exxon Mobile, a făcut un mare pariu aici, un pariu de un miliard dolari după aceste decizii. Deci, a fost un semn bun”, a arătat Mark Gitenstein, confirmând că „statul de drept a supraviețuit”, dar apreciind că e prea devreme pentru a spune dacă s-a și consolidat.

          În ce condiţii „deraiază” parteneriatul special

          Ambasadorul Mark Gitenstein a detaliat și condițiile în care parteneriatul special dintre România și SUA ar putea fi afectat în mod negativ: „Dacă poporul român şi guvernul român nu vor reuşi să-şi ţină promisiunile în cadrul MCV, sub condiţiile FMI şi incluse în cele 15 puncte. Dacă premierul nu va putea întruni majoritatea necesară pentru a face acest lucru, atunci ar fi foarte nociv. Am vorbit cu el, ştiu că doreşte să facă aceste lucruri, dar nu este o misiune uşoară. E democraţie şi el trebuie să convingă majoritatea membrilor Parlamentului să facă asta”, a spus diplomatul american.

          În altă ordine de idei, ambasadorul nu a uitat să menționeze nici filmele românești, pe care le consideră ca fiind printre cele mai bune din lume, și a dat asigurări că SUA vor să aprofundeze și relația culturală bilaterală.

          Urmăriți interviul integral în cele trei materiale video atașate, dar și opiniile luiCristian Diaconescu, Adrian Cioroianu și Emil Hurezeanu, invitați în „Jurnal de seară”.

          Prezentăm mai jos transcriptul interviului integral acordat de Excelența sa, ambasadorul Mark Gitenstein:

          Domnule ambasador Gitenstein, Excelenţă, este un privilegiu pentru mine, pentru acest post de televiziune să vă avem alături în această seară.

          Sunt onorat să fiu aici.

          Cred că acesta este ultimul interviu pe care-l acordaţi unei televiziuni şi în general în calitate de ambasador al Statelor Unite în această ţară.

          Aşa este! Imi pare rău să o spun, dar aşa este.

          E ultimul interviu în această calitate, în această ţară.

          Da.

          E ca şi cum aţi pune un mesaj într-o sticlă, pe care apoi aţi arunca-o în mare. Şi toată lumea e curioasă să afle ce e în sticlă.Care este mesajul?Care este adevăratul mesaj, mesajul unic pe care ambasadorul Statelor Unite este gata să-l lase în urmă, înainte să plece?

          Cred că România se află la o răscruce de drumuri şi trebuie să se decidă în ce direcţia se va îndrepta în ceea ce priveşte progresul, continuarea modernizării statului, respectarea condiţiilor impuse de FMI, a standardelor UE, obiective pe care actualul guvern şi le-a asumat. Întrebarea este dacă poporul român este pregătit pentru acest lucru şi îşi oferă sprijinul. Şi sunt încrezător că va fi urmată această direcţie în continuare. Există un plan clar prezentat în angajamentul cu FMI, în discursul premierului dinante de învestire cu cele 15 puncte menţionate, pe vremea când era în fruntea opoziţiei, în Mecanismul de Cooperare şi Verificare - toate acestea fac parte dintr-un plan de modernizare a României.

          Proiectul de 15 puncte a fost prezentat după ce fusese învestit guvernul Ungureanu şi, în plus, au fost cele zece puncte cerute de preşedintele Comisiei Europene.

          Alături de condiţiile FMI, de MCV. Toate acestea sunt clare, la fel şi toate reformele asumate de actualul guvern, care vor fi dificil de pus în practică, dar sunt foarte importante şi Statele Unite vă susţin în acest demers.

          Domnule ambasador, suntem la o răscruce...

          Da.

          Aţi spus asta. Dar şi dumneavoastră aţi fost la răscruce cu noi, în ultimii trei ani.

          Am locuit în România timp de trei ani.

          Zilele trecute aţi fost la sediul guvernului şi l-aţi felicitat pe premierul încă nedesemnat.

          L-am felicitat pentru rezultatele partidului la alegeri. Un gest de curtoazie. Cred că alegerile s-au desfăşurat în cadrul normelor occidentale. Nu au existat dovezi privind un număr mare de fraude majore şi acesta este un semn bun.

          Aş fi vrut să fiu o muscă zburând deasupra dumneavostră şi a lui Victor Ponta, zilele trecute. Doar ca să aud ce aţi vorbit timp de o oră. O oră înseamnă mult timp doar pentru felicitări.

          Îl cunosc pe premier destul de bine, am avut numeroase discuţii în ultimele şase-opt luni, a fost un dialog continuu între noi.

          Îl vedeţi din nou premier?

          Este premierul în exerciţiu.

          Este actualul premier, dar va fi el desemnat din nou?

          Aceasta este decizia comună a preşedintelui şi a Parlamentului. Nu este responsabilitatea mea.

          Nu este preocuparea dumneavoastră, înţeleg!Aveţi încredere în noua configuraţie politică de după alegeri?

          Sunt un optimist prin felul meu de a fi şi văd mereu partea plină a paharului, nu pe cea goală. Şi cred că sistemul vostru va merge. A fost pus la încercare în această vară şi a funcţionat. Deciziile Curţii Constituţionale au fost respectate de acest guvern şi am toate motivele să cred că, în cele din urmă, veţi ajunge să luaţi deciziile corecte, pe care le cere sistemul, ceea ce înseamnă o decizie comună a preşedintelui şi a Parlamentului.

          Cele 70 de procente, de la alegeri, nu reprezintă o povară prea mare?

          În ceea ce priveşte rezultatele?

          În ceea ce priveşte responsabilitatea uriaşă a celui care câştigă 70% din voturi.

          Cred că este o mare responsabilitate când ai un astfel de rezultat pentru că, este clar, viitorul României este acum în mâinile USL. Planul există, aşa cum am spus, dar nu este unul uşor de implementat. Guvernul şi organizaţiile internaţionale au căzut de acord asupra acestui proiect şi va fi greu de implementat, va fi nevoie de abilitate politică.

          V-aţi întâlnit recent cu preşedintele?

          Da.

          Atunci când v-a oferit medalia, cea mai înaltă distincţie din ţară?

          Şi după acel moment.

          Aţi vorbit despre recentele alegeri şi despre rezultate?

          Nu am vorbit cu el de la alegeri.

          Nu?

          Nu.

          Şi probabil că nu veţi mai avea ocazia să vorbiţi cu el despre acest lucru.

          Nu.

          Acum sunteţi un observator neutru.

          Da.

          Domnule ambasador, aţi fost ambasadorul martor la două, chiar trei runde de alegeri. Ca ambasador al Statelor Unite în această ţară aţi fost martor la alegeri în România, chiar şi la un scrutin neprevăzut, referendumul. Apoi am avut alegeri în Statele Unite, fostul preşedinte este noul preşedinte. Şi în China.

          Adevărat.

          Ceea ce nu este tocmai obişnuit, să fiţi martor ca ambasador al Statelor Unite la propriile alegeri, dar şi la alte alegeri.

          Am fost martor şi la alegerile din 2009. Am fost aici în 2009, în România. Deci, am văzut multe alegeri.

          Deci aveţi o experienţă electorală uriaşă.

          Aşa cred.

          Această serie neîntreruptă de alegeri a ajutat procesul democratic în această ţară sau, mai degrabă, este semnul unui teren instabil?

          Au fost proceduri normale de alegeri, cu excepţia referendumului, care a fost mai neobişnuit. Dar, altfel, aţi avut alegeri în decembrie 2009 şi apoi nu aţi mai avut deloc timp de aproape trei ani. Şi a fost linişte.

          Nu chiar linişte...

          Nu, pentru că anul acesta guvernul a căzut de câteva ori. S-a schimbat.

          Trei premieri într-un an...

          E mult.

          E cam mult.

          Da. E multă schimbare. Cred că e mai bine să aveţi cât mai multă stabilitate, mai ales în ceea ce priveşte obiectivele pe care le urmăresc, cum ar fi relaţia strategică dintre Statele Unite şi România, pe probleme de securitate naţională şi pentru creşterea economică pe care o aşteptaţi pentru investiţii. Şi toate acestea cer stabilitate şi previzibilitate.

          M-am întrebat întotdeauna de ce justiţia este atât de importantă pentru dumneavoastră, ca ambasador american, dar şi pentru ţara dumneavoastră în relaţia cu România.

          Sunt câteva puncte cheie ale relaţiei noastre. Relaţia strategică este importantă, după cum ştiţi – pentru că am tot vorbit pe marginea acestui subiect în trecut. Al doilea pilon al relaţiei este stabilitatea şi creşterea economică, prosperitatea ţării dumneavoastre. Vrem ca poporul să aibă un nivel de trai mai ridicat şi să înceapă să atingă standardele occidentale. Ingredientul cheie de care aveţi nevoie sunt instituţii indepedente care să ofere putere oamenilor, mai ales organismele juridice care să asigure statul de drept şi stabilitatea. Asta vă face un aliat stabil şi mai de încredere pentru noi. De asemenea, într-o alianţă, promisiunile sunt vitale.V-aţi luat angajamente, ca ţară, să respectaţi anumite norme occidentale, în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, FMI sau în cadrul relaţiei cu Uniunea Europeană şi, după cum ştiţi, într-o alianţă, promisiunile sunt angajamente pe viaţă şi pe moarte. Şi ne aşteptăm să le respectaţi.

          Până acum au fost respectate promisiunile, în cadrul acestui parteneriat special?

          În mare măsură, da. La un nivel satisfăcător, da. Dar au fost provocări.

          Avem un parteneriat strategic, un parteneriat special, parteneriatul pentru secolul XXI, aceasta este denumirea corectă. Se referă la politică, strategie, securitate în termeni politico-militari.

          Da.

          La economie, după cum aţi spus. Vorbim mult despre acest parteneriat. Dar conţinutul, unde este conţinutul? Daţi-mi câteva exemple pentru a înţelege mai bine conţinutul parteneriatului pentru secolul XXI dintre o ţară mică şi agitată din Est şi marea Americă.

          Nu toţi românii sunt experţi, aşa cum sunteţi dumneavoastră, în probleme strategico-militare, dar există un interes major în acest domeniu. În primul rând, construim aici scutul antirachetă şi acesta este elementul cheie al relaţiei strategice şi al dialogului pe care îl avem. Va demara la anul şi, probabil, va fi operaţional în 2015. Aceasta este o mare parte a cooperării. O altă dimensiune importantă este modernizarea armatei voastre, totul de la F-16 la vehicule blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor. Este o muncă uriaşă despre care lumea nu ştie mai nimic nici aici, nici în Statele Unite, deşi totul e public. Dar experţii ştiu şi petrecem foarte mult timp analizând aceste probleme. Am fost în Afganistan de trei ori şi am încercat să vă ajut să primiţi tot echipamentul de care aveţi nevoie de la vehicule blindate până la sisteme de monitorizare a activităţilor teroriste din Afganistan pentru a vă apăra trupele. M-am implicat foarte mult în această misiune.

          Este – îmi cer scuze că vă întrerup, domnule ambasador. Este un parteneriat defensiv, din punct de vedere al securităţii?

          Este un parteneriat robust care poate fi atât defensiv, cât şi ofensiv. Nu ştiu cum să numim misiunea comună din Afganistan. Nu este doar defensivă. Încercăm să facem lucruri acolo.

          Mă refeream la scutul antirachetă.

          Scutul este în totalitate defensiv.

          De apărare. Împotriva cui ne apărăm? Noi, Statele Unite şi România, la Deveselu.

          Ne apărăm împotriva unei serii de ameninţări şi nu intrăm acum în detalii în legătură cu cine reprezintă o ameninţare. Dar, credem şi avem destule dovezi că unele rachete ar putea fi îndreptate către această regiune, către Europa, în general, din zona Orientului Mijlociu. Şi sperăm că nu vom fi nevoiţi să folosim acest sistem. În principal, despre asta e vorba. Dar, în ceea ce priveşte relaţia noastră, e mai mult decât o cooperare militară. Relaţia strategică priveşte şi partea economică, dar şi pe cea culturală. Vrem să vă ajutăm să aprofundăm relaţia culturală. Unul dintre principalele bunuri pe care le exportaţi este cultura. Aveţi unele dintre cele mai bune filme din lume. Şi arta este remarcabilă.

          Suntem cunoscuţi în Statele Unite.

          Cunoscuţi, dar nu suficient. Vrem să facem mai mult în această privinţă. De asemenea, avem până la 600 de voluntari care muncesc în România. Vrem să fie mai mulţi. Nu avem suficienţi investitori aici. Şi vrem să vedem mai mulţi.

          Acum doi ani sau acum un an, aţi spusla Camera de Comerţ... A fost acum un an, aţi spus că procentul investitorilor americani în această ţară va creşte cu 50%.

          N-am spus asta. Aşa a fost citată afirmaţia mea. Am spus că există un sondaj printre companii şi investitori americani care prezicea că investiţiile vor creşte până la 50%. Nu am spus că aşa va fi.

          Este şi mai important.

          Dacă ei cred că acest lucru se va întâmpla, sper că asta se va întâmpla. Cred că de atunci economia europeană nu a reintrat în recesiune, dar în unele părţi ale Europei este recesiune. Ceea ce este o problemă. Şi am traversat o criză în vară, care a creat o imagine negativă a României. Ceea ce, din păcate, are un efect negativ asupra investitorilor, îi sperie, pentru că marii investitori, marii factori de decizie din cadrul companiilor americane, managerii din marile bănci, dacă aud lucruri negative, se sperie. Acest lucru m-a îngrijorat cel mai mult în legătură cu ceea ce s-a întamplat vara aceasta.

          Cât de periculoasă a fost criza politică din timpul verii fierbinţi, în această ţară? Şi am depăşit efectele, pericolele acestei crize?

          Să vă spun cum văd eu lucrurile. Au fost momente în care eu am fost foarte preocupat şi alţii au fost foarte preocupaţi de turnura pe care ar putea să o ia lucrurile. În cele din urmă, au luat-o în direcţia cea bună. Pentru că, în cele din urmă, Curtea Constituţională a venit cu deciziile, iar guvernul şi oamenii politici aflaţi la conducere s-au supus acelor decizii. Acesta a fost un mesaj puternic pentru lume. Şi, după ce aţi făcut acest lucru, moneda s-a stabilizat, ratele de împrumut s-au stabilizat şi mari companii americane, inclusiv Exxon Mobile, a făcut un mare pariu aici, un pariu de un miliard dolari după aceste decizii. Deci, a fost un semn bun.

          Statul de drept a supravieţuit.

          Da, a supravieţuit!

          Probabil s-a şi consolidat.

          Este prea devreme ca să ne pronunţăm asupra acestui aspect. Dar cred că da, sper că da. Cred că următorul mare pas, următorul moment important va fi numirea celor doi noi procurori aici, procurorul general şi şeful DNA.

          Dar desemnarea unui nou premier?

          Cred că ambele momente sunt importante. Sunt foarte importante pentru noi şi cred că este o parte a deciziei, ca premierul să dea asigurări Occidentului că în acele posturi vor ajunge oameni credibili. Pentru că acesta este un semnal foarte puternic pentru companiile americane şi pentru investitori că statul de drept va supravieţui. N-am niciun motiv să cred că nu vor fi oameni capabili, credibili în acele posturi. Sper asta.

          În ce condiţii ar putea deraia parteneriatul nostru special pentru secolul XXI? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca această relaţie să nu mai funcţioneze?

          Dacă poporul român şi guvernul român nu vor reuşi să-şi ţină promisiunile în cadrul MCV, sub condiţiile FMI şi incluse în cele 15 puncte. Dacă premierul nu va putea întruni majoritatea necesară pentru a face acest lucru, atunci ar fi foarte nociv. Am vorbit cu el, ştiu că doreşte să facă aceste lucruri, dar nu este o misiune uşoară. E democraţie şi el trebuie să convingă majoritatea membrilor Parlamentului să facă asta.

          O nouă procedură de suspendare a preşedintelui, un nou preşedinte interimar, o nouă luptă politică la acest nivel, sunt semnele unei democraţii sănătoase sau...

          Cred că stabilitatea este foarte importantă şi cred că anul viitor va fi unul dificil din punct de vedere economic, nu doar pentru România, ci pentru toată lumea din centrul şi estul Europei, la modul general. De ce să vă faceţi mai multe greutăţi, creând o situaţie de risc? Atunci când vorbesc cu investitorii şi cu factorii de decizie din Statele Unite, primul lucru de care se interesează este riscul specific de ţară al României. Şi acesta este un risc pe care nu vreţi să vi-l asumaţi acum. Nu ar avea logică. Şi e sarcina tuturor părţilor să găsească o cale de coabitare.

          Deci coabitarea este un mijloc real de a păstra stabilitatea?

          Da, asigură funcţionalitatea guvernării.

          A guvernului care va fi format în urma alegerilor.

          A guvernului şi a statului. Dumneavoastră faceţi diferenţă între termeni. În Statele Unite, ne referim la întregul sistem de guvernare. Nu facem distincţia între guvern şi stat.

          Da, şi Congresul face parte din guvern.

          Când spunem „guvern”, noi ne referim la toate instituţiile.

          Probabil, noi vom avea un guvern mai numeros decât aveţi dumneavoastră.

          Veţi avea mai mulţi membri în Parlament decât avem noi în Congres, asta e sigur. E uriaş.

          E ceva.

          Cred.

          E tot un semn bun pentru democraţie?

          Sunt mulţi oameni.

          Cu cât suntem mai mulţi, cu atât avem un sistem mai democratic, din punct de vedere al cantităţii.

          Sper.

          Vorbeam acum mai bine de un an, la Camera de Comerţ Româno-Americană, că România are mai multe dezavantaje decât avantaje în progresul democratic, din punct de vedere administrativ şi economic. Erau 49 de dezavantaje şi doar 25 de avantaje.

          Vorbiţi de evaluarea Camerei de Comerţ Americane...

          Evaluarea riscului...

          Nu ştiu toate detaliile, dar...

          Vă amintiţi?

          Da.

          Şi preşedintele v-a criticat într-o oarecare măsură. Pentru că dumneavoastră aţi subliniat că este important pentru partea americană să avem autostrăzi bune în jurul fabricii Ford de la Craiova. Ceea ce este un lucru evident.

          Da, sunt de acord. Aceasta este o mare problemă. Acea uzină vrea să producă o mie de maşini pe zi, acesta este obiectivul. Unde vor pune aceste maşini? Nu le pot transporta cu trenul.

          Da, nu e practic. Produci maşini, dar nu ai autostrăzi.

          Cum duci maşinile în port, ca să le urci pe nave spre Europa, dacă nu ai autostrăzi. Imaginaţi-vă, să muţi o mie de maşini pe zi din Craiova pe autostrăzile cu două benzi! Şi toată lumea e furioasă că Ford nu produce aceste maşini pentru a-i păstra pe angajaţi, dar nu are unde să pună maşinile. Nu ar face decât să umple parcările din faţa uzinei din Craiova şi acest lucru nu are niciun sens. Trebuie să investiţi în infrastructură!

          Corupţia, un cuvânt mare, o realitate copleşitoare dincolo de cuvântul abstract. Am făcut progrese?

          Cu siguranţă!

          Le-aţi observat?

          Da, şi sunt vizibile şi în Mecanismul de Cooperare şi Verificare. MCV a subliniat un progres major în ceea ce-i priveşte pe procurori, pe judecători, poliţia. Un progres semnificativ. Dar mai e multă treabă de făcut. Dar progresele sunt vizibile. Cu certitudine!

          Sunteţi de acord cu achiziţionarea celor 12 avioane de luptă?

          E decizia României, e o discuţie între România şi Portugalia şi înţeleg că s-au făcut progrese.

          Da, dar între noi şi portughezi stau avioanele americane.

          Da, şi aveţi nevoie de antrenament american, aceasta este realitatea.

          Şi mentenanţă.

          Să le întreţineţi, să le integraţi în sistemul NATO. Dar avem mare încredere în forţele române, mai ales în piloţi. Sunt piloţi foarte buni, care acum nu au avioane bune pe care să le piloteze. Şi acele aparate F-16 sunt un bun început. Chiar dacă sunt puţine, doar 12, sunt importante pentru că trebuie să începem pregătirea piloţilor. Cea mai valoroasă componentă a avioanelor de luptă este pilotul, un pilot bine pregătit. Aveţi piloţi foarte buni, dar trebuie să înveţe cum să piloteze un F-16.

          Iniţial s-a discutat, despre achiziţionarea a 24 de avioane F-16 din SUA. Dar apoi, dumneavoastră, ca reprezentant al guvernului, aţi vorbit despre o achiziţie în grup, cu Croaţia, Ungaria, Cehia, a unui număr mai mare de avioane. Şi acum avem doar 12 avioane americane second-hand din Portugalia.

          Nu putem începe pregătirea piloţilor până când nu au avioane de pilotat. Nu putem face antrenament abstract. Pregătirea e inutilă dacă nu te urci în avion şi nu zbori cu el. Deci, vrem să începeţi cu aceste 12 avioane pentru că, odată ce vor fi aici, putem începe. Putem începe chiar dinainte să sosească aici, pentru că trebuie îmbunătăţite. Dar, în momentul în care aveţi avioanele, putem să le folosim şi putem începe pregătirea, care durează mult şi solicită mulţi bani şi multă energie. Trebuie să demarăm procesul, pentru că sunt mai multe segmente diferite. Am fi fericiţi dacă aţi putea cumpăra 24 de avioane noi F-16. Costă 100 de milioane de dolari bucata. E destul de scump.

          Mai ales în această perioadă.

          Şi dacă puteţi avea un F-16 cu o rată de eficienţă de 95% în comparaţie cu unul nou, mai ales că puteţi începe pregătirea piloţilor folosind aceste avioane, este în interesul vostru acum. Noi nu primim niciun ban. Achiziţionarea se face prin Portugalia.

          Domnule ambasador, în timpul crizei din vară, aţi simţit cumva – pentru că au fost unele reclamaţii, nu doar în presă, dar şi din partea fostului preşedinte interimar -- că v-aţi implicat prea mult în politica internă.

          Am făcut ceea ce mi-a cerut şeful meu, secretarul american de stat, să fac. Adică să reamintesc României angajamentele luate prin FMI, prin MCV, în cadrul relaţiilor bilaterale cu Statele Unite, inclusiv prin documentul parteneriatului strategic pentru secolul XXI şi în discuţiile între liderii noştri de-a lungul timpului. Deci, mi-am făcut treaba. Dacă oamenii au fost deranjaţi de acest lucru, îmi pare rău. Dar, am văzut sondaje pe această temă şi majoritatea românilor au fost de acord cu acţiunile mele.

          Există un sondaj pe această temă?

          Da. 57% au fost de acord cu poziţia pe care am adoptat-o, doar 8% au criticat-o.

          Adevărat? Este un sondaj public?

          Vă pot aduce un exemplar, dacă sunteţi interesat. Poziţia Statelor Unite, a Uniunii Europene, a Germaniei, a cancelarului Merkel s-a ameliorat graţie acţiunilor din vară. Cu siguranţă, unii nu sunt de acord cu acest lucru. Şi nu sunt surprins. Dar poporul român a înţeles şi susţine Occidentul şi valorile occidentale, mai ales în problema corupţiei. Românii ştiu că este nevoie ca oameni cu poziţiile noastre să ia atitudine. Nu am încercat să influenţez procesul politic. Am încercat să evidenţiez valorile în care credem noi şi pe care le considerăm importante pentru Statele Unite şi pentru această relaţie.

          Sau acuzaţii răutăcioase că sunteţi de partea lui Traian Băsescu şi că nu sunteţi imparţial în această luptă.

          Vă spun eu când nu am fost imparţial: atunci când a fost pusă în discuţie importanţa statului de drept. Am fost ferm în această privinţă şi în a asigura instituţiile care oferă putere românilor. La fel ca mulţi americani, m-am îndrăgostit de o carte numită „De ce eşuează naţiunile” o să vă trimit un exemplar.

          O ştiu! O am!

          Oh, aveţi un exemplar!

          Da, am!

          Ceea ce este fascinant la această carte – presupun că aţi citit-o până acum, sau poate nu - e faptul că scoate în evidenţă un fapt: nivelul de trai într-o ţară în care sunt respectate statul de drept şi instituţiile, în care elitele nu sunt favorizate, este mult mai mai mare decât în ţările în care nu există aceste reguli.

          Probabil că ştiţi, domnule ambasador, că această carte a fost şi criticată. Iar cele mai bune contra-exemple sunt China, Singapore! Nu au stat de drept, în termeni americani. Şi totuşi au un nivel ridicat de trai.

          Răspunsurile oferite de cei doi autori se referă la modele istoriei.

          Cât timp durează... Înţeleg!

          Până când nu fac schimbări şi nu-şi susţin clasa de mijloc, nu-i oferă putere, nu sunt modele trainice. Şi cred că acesta este un răspuns bun. Cred că România ar trebui să aleagă modelul american.

          Chiar așa?

          Prefer modelul american. Apropo, modelul american nu este perfect. Avem exemple proaste la sfârşitul secolului al XIX-lea, similare evenimentelor care se mai întâmplă din când în când aici, în România.

          Am văzut în timpul campaniei electorale din ţara dumneavoastră. Aveţi destule probleme.

          Democraţia este un proces în dezvoltare, iar piaţa liberă poate fi amelioarată mereu. Şi am învăţat acest lucru cu sacrificii. Nu am început să construim cu adevărat o clasă mijlocie puternică în Statele Unite până când nu am luat puterea din mâinile industriaşilor exploatatori de la sfârşitul secolului al XIX-lea, care controlau nu doar scena politică, ci şi presa. A venit Teddy Roosevelt, apoi au urmat preşedinţii Taft şi Wilson şi a întărit aceste lergi şi au dezmembrat aceste grupuri.

          Cine erau aceşti industrialişti exploatatori? Carnegie?

          Da. Şi Rockefeller. Şi Morgan.

          Da, şi acum, pentru dumneavoastră, dar şi pentru noi, sunt cei mai buni.

          Da, pentru că s-au schimbat.

          Au făcut multe lucruri. S-au schimbat mult.

          Au schimbat mult pentru că guvernul a început să-i controleze prin legile antitrust şi le-a eliminat monopolul. 66% din PIB-ul Statelor Unite era controlat de zece oameni în acea perioadă. Era foarte periculos. Şi am avut lideri curajoşi şi reformatori care şi-au dat seama că nu putem face acest lucru, şi le-am dat dreptul femeilor să voteze şi ne-am reformat sistemul politic. Se ştia de unde vin banii şi am început să construim clasa de mijloc. Iar Statele Unite au devenit minunea lumii.

          Ne-aţi recomanda să mai avem răbdare cu baronii noştri, care sunt doar baroni locali, nu au chiar aceeaşi anvergură, astfel încât, generaţiile viitoare să facă donaţii galeriilor de artă...

          Lucrurile nu au fost chiar atât de simple în Statele Unite, în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei antitrust şi încurajearea tinerilor antreprenori să-şi dezvolte propriile afaceri şi să nu mai depindă de Rockefeller dacă doresc să se implice în proiecte energetice sau de Carnegie, în prelucrarea oţelului sau a aurului sau de Standford, dacă doresc să construiască linii ferate. Dacă îi încurajezi pe oameni să facă aceste lucruri cu forţele proprii... Marele câştig al României sunt tinerii inteligenţi pe care îi are aici şi care au idei măreţe. Nu ar trebui să fie dependenţi de vreun mogul şi ar trebui să poată dezvolta aceste idei prin ei înşişi. Ar trebui să câştige nu cei corupţi sau cei care ajung primii, ci cei care au calităţile necesare.

          Aceasta este resursa noastră de bază?

          Este cea mai valoroasă resursă.

          Resursa umană?

          Cu certitudine! Mai valoroasă decât orice altceva, chiar dacă aveţi una dintre cele mai frumoase ţări din lume. Aveţi resurse energetice, aveţi bogăţii minerale, dar cei mai valoroşi sunt tinerii. Am spus acest lucru de milioane de ori. Fiul meu – am discutat cu dumneavoastră de acest lucru – fiul meu lucrează la Microsoft, în Redmond, statul Washington, unde a treia cea mai vorbită limbă este româna. Şi asta pentru că acolo sunt mulţi români deştepţi, care fac cele mai bune programe software din lume. Ei ar trebui să muncească aici, ar trebui să facă acest lucru în România, nu în statul Washington.

          Sunt aceşti români, resursa valoroasă a ţării, vizibili în prima linie a vieţii publice, a mediului de afaceri?

          Nu!

          Unde sunt ei? La Microsoft, în Statele Unite?

          Da. Şi la Intel. Dar ar trebui să fie aici.

          E păcat!

          Ar trebui să fie aici. Ei sunt viitorul vostru. Trebuie să construiţi o ţară pentru ca ei să vrea să rămână aici, să simtă că pot face acele lucruri aici.

          Sau chiar să se întoarcă.

          Da, sau să se întoarcă.

          Printre politicieni aţi găsit resurse valoroase?

          Să vă spun ce am găsit. Am mai vorbit şi despre asta. Am avut un program aici „Restart România”

          Da. Am cunoscut-o la reşedinţa dumneavoastră pe coordonatoarea programului, o doamnă frumoasă şi foarte curajoasă.

          Am implicat în proiect un milion de tineri români. Un milion. Care erau interesaţi să lupte împotriva corupţiei şi să pună capăt tăierilor ilegale de păduri şi care doreau să elimine corupţia din sistemul medical. Se gândeau chiar la lucruri precum stoparea parcărilor ilegale.

          Cu cine au votat aceşti tineri?

          Aceasta este problema!

          Cum să transpunem această resursă...

          60% dintre români nu merg să voteze.

          Şi credeţi că absenţii sunt toţi tinerii inteligenţi din România?

          Nu ştiu cine sunt. Dar pun pariu că mare parte din milionul acela de tineri, care acum sunt implicaţi în proiecte online, nu votează. Şi acesta este un semnal negativ. Este descurajant! Pentru că ar trebui să se implice.

          Nu au o opţiune politică.

          Da. Şi trebuie să se implice. Pentru că dacă sunt nemulţumiţi de România, a cui este vina? Este vina lor!

          Sau îşi exprimă votul plecând din ţară.

          Ceea ce este, de asemenea, rău. Dacă vrei să formezi o clasă de mijloc, dacă vrei un trai mai bun, dacă vrei ca tinerii să se întoarcă şi să trăiască aici, trebuie să te confrunţi cu aceste probleme.

          Aşa este! Aveţi un preşedinte preferat, pe Barack Obama, pe care l-aţi ales. În ce măsură, are legătură realegerea sa cu lucrurile pozitive care se pot marca relaţia dintre Statele Unite şi America?

          Vreţi să spuneţi între Statele Unite şi România.

          Da, sigur.

          Este interesant. Cred că şi dacă ar fi fost ales Mitt Romney, relaţia dintre România şi Statele Unite nu s-ar fi schimbat. Explicaţia: există o conexiune, cel puţin la nivel de conducere – nu pot spune că americanul de rând are cunoştinţe despre România, cel mai probabil nu are. Dar, la nivel înalt există un respect profund pentru România, în Statele Unite, mai ales la nivel de securitate naţională. Se observă din discuţia cu orice reprezentant al guvernării SUA. Mă întâlnesc înalţi reprezentanţi ai Armatei SUA de cel puţin două ori pe lună, când vin aici. Toţi au mare încredere în România, în personalul militar şi în serviciile de informaţii. Deci, la acest nivel, au o mare influenţă în politică. Sunt experţi în Congres care doresc să treacă pe aici, în drum spre Afganistan, pentru că au auzit de România. Aşa a ajuns scutul aici. Pentru că există o mare încredere.

          Ştiaţi că preşedintele Obama, pe vremea când era senator, a avut o escală pe aeroportul Otopeni, în vara anului 2006?

          N-am ştiut acest lucru.

          L-a însoţit pe senatorul Lugar şi au stat aici 3-4 ore.

          Foarte interesat de România este şi vicepreşedintele Biden. A fost de trei sau patru ori în România. De aceea am ajuns eu ambasador aici, pentru că m-a convins. Aveam mai multe opţiuni, dar el mi-a spus că ar trebui să aleg România, pentru că din punct de vedere strategic este cea mai importantă ţară din regiune pentru noi. Şi eu, ca vicepreşedinte, sunt interesat de România.

          Primul ambasador american cu origini româneşti. Şi acest lucru a contat.

          Da, a contat, dar deja mă hotărâsem şi preşedintele decisese că voi veni în România înainte să mă gândesc prea mult la acest lucru. Nu acesta a fost motivul pentru care am fost ales.

          Cu siguranţă! A avea rădăcini româneşti nu este o condiţie suficientă.

          Nu cred, nu. Dar are importanţă, pentru că îmi stârneşte un interes şi o dragoste pentru această ţară, pe care alţii poate nu le simt. Dar ceea ce vreau să spun este că relaţia dintre Statele Unite şi România este profundă, indiferent de guvernele aflate la putere de o parte şi de alta a Atlanticului. Dar, având un preşedinte şi un vicepreşedinte atât de interesaţi de România, este un atu pentru România şi pentru relaţiile bilaterale.

          Este adevărat că polonezii şi românii sunt europenii cei mai pro-americani?

          Sondajele demonstrează acest lucru. Şi sondajul transatlantic pe care îl facem adesea arată acest lucru.

          Probabil că aveţi cunoştinţă, ca ambasador aici, de un subiect sensibil: Visa Waiver.

          Înainte să vorbim de Visa Waiver, vreau să vă spun ceva despre sondaje. Am făcut un sondaj în preajma votului pe marginea scutului antirachetă. Cineva mi-a arătat rezultatele şi era un număr uriaş: în jur de 85% din români aveau o părere bună. Şi îmi amintesc că am dicutat cu cineva, fie cu vicepreşedintele, fie cu cineva din echipa lui, şi i-am arătat rezultatele. Era incredibil! Românii aveau o părere mai bună despre America decât americanii înşişi. Românii au îmbrăţişat America intuitiv. E minunat! De aceea, nu e atât de greu să fiu ambasador american aici.

          Visa Waiver este încă în cărţi?

          Cred că s-ar putea întâmpla lucruri în viitorul Congres. Sper să se întâmple. Nu în acest Congres, pentru că acum încearcă să rezolve problema bugetului. Dar, după această perioadă, în viitorul Congres se poate discuta. Sper să se discute. Eu, în calitatea mea de cetăţean, intenţionez să mă implic în această problemă şi voi încerca să ajut, să-i conving pe membrii Congresului că e o idee bună.

          Sunteţi aici de trei ani...

          Da. De obicei, un ambasador american are un mandat de trei ani, în comparaţie cu cei europeni.Mandatul meu s-a încheiat pe 26 august şi vicepreşedintele Biden m-a rugat să rămân şi pentru perioada alegerilor americane.

          Trebuie să vă întreb, aţi rămas mai mult pentru a urmări procesul politic de vindecare de după referendum?

          Cred că asta a dorit Departamentul de Stat. Departamentul de Stat nu ar fi vrut să plec deloc şi a încercat să mă convingă să rămân până la numirea succesorului meu. Dar le-am spus că am cinci nepoţi. Trei dintre ei s-au născut în perioada în care eu am fost aici, abia îi cunosc şi vreau să petrec timp cu ei şi de aceea nu mai pot rămîne. Cred că mi-au înţeles decizia şi, din păcate, trebuie să plec. Dar mă voi întoarce ca persoană privată şi voi rămâne implicat. Dar veţi avea un nou ambasador american...

          Există şi un adjunct al misiunii diplomatice?

          Da, Duane Butcher, este un adjunct foarte bun, care va deveni însărcinat cu afaceri, foarte capabil. Se află pentru a doua oară în România, vorbeşte bine româneşte.De aceea este atât de bine informat despre tot ce se întâmplă aici.A fost implicat în luarea tuturor deciziilor.

          Intenţionaţi să vă întoarceţi aici ca simplu cetăţean. Deci, sunteţi ca în celebra melodie Beatles: „Bye, Bye and Hello”?

          Da, probabil!Ne vom revedea. Şi sunt bucuros că aveți cartea „De ce dau greş naţiunile”. O carte foarte interesantă. Doream să vă dau un exemplar, dar o aveţi deja.

          Aveţi amintiri cu şi despre această ţară?

          Da.

          Haideţi să le clasificăm: amărui, dulci, amărui...

          Dulci.

          În ce proporţie?

          Dulci. Iar cele mai valoroase amintiri sunt relaţiile personale pe care mi le-am făcut aici. Am ajuns să-i cunosc pe români şi să le înţeleg rădăcinile. Tot felul de oameni. Şi când preşedintele Băsescu mi-a oferit medalia – lucru de care sunt foarte mândru – am spus atunci...

          E cea mai înaltă distincţie în România. Este medalia Libertăţii în această ţară.

          Sunt foarte mândru de ea. Şi am spus atunci că cea mai frumoasă parte a misiunii mele a fost să-i cunosc pe români. Şi e foarte important pentru că în fiecare român văd puţin din tatăl meu, care era român. Din păcate, a murit la un an după ce am preluat mandatul de ambasador. Întâlnindu-mă şi vorbind cu români, regăsesc câte ceva din personalitatea lui şi aproape că pot comunica cu tatăl meu.

          Mi-aţi spus odată că, pe vremea când eraţi copil sau adolescent, eraţi martor la telefoanele pe care tatăl dumneavoastră le primea de la bunicul dumneavoastră.

          De la unchiul meu.

          De la unchiul dumneavoastră. Vă mai amintiţi modul tipic românesc de a vedea lucrurile?

          Da.

          Chiar şi abordarea filozofică. Ce îşi spuneau?

          Asta e partea cu care dumneavoastră şi telespectatorii duneavoastră români vor fi de acord: românii sunt deştepţi, sunt inteligenţi, creativi, dar uneori pesimişti, văd doar partea negativă. Ceea ce e total diferit faţă de americani. Noi vedem mereu partea pozitivă a lucrurilor. Trebuie să mai lucraţi la acest aspect.

          Trebuie să ne injectăm cu mai mult optimism.

          Da, mai mult optimism, să credeţi mai mult în „da, putem”, nu în „asta e viaţa”. Tatăl şi unchiul meu făceau afaceri împreună. Tata producea cămăşi în Alabama, iar unchiul meu le vindea. Stăteau la telefon câte o oră în fiecare zi.

          Convorbiri lungi.

          Da, convorbiri lungi pentru a pune la punct comenzile. Şi de fiecare dată întrebarea era: Cum merg afacerile? Mereu spunea că nu merg deloc bine. Chiar şi atunci când făceau mai mulţi bani decât ar fi putut să cheltuiască. Mereu era groaznic, nimic nu mergea bine. E tipic românesc.

          Da, tipic românesc. Dar e o pregătire bună pentru când vă veţi întoarce în Statele Unite. Veţi avea aşteptări modeste şi totul va fi peste aşteptări.

          Cred că ar fi mai bine ca aşteptările să fie ceva mai mari.

          Cine sau ce ameninţă România? Şi am ales la întâmplare aşa-numitele perspective negative: criza economică internaţională, lipsa voinţei democratice în rândul politicienilor români, Rusia, romii, cancelarul A. Merkel, înclinaţia prea evidenţă pro-Băsescu a americanilor, corupţia. Care este răul cel mare?

          E o listă lungă. Dar nu aţi menţionat cel mai mare rău.

          Nu? Abia aştept să aflu.

          „Asta este viaţa!”

          Asta este viaţa?

          Ca şi cum nu am putea schimba nimic, suntem fără speranţă. E vorba de atitudine, de mentalitate.

          Acesta este cel mai mare duşman al nostru?

          Da, cel mai mare duşman! Gândul că nimic nu se poate schimba. Nu votez, pentru că nu va conta deloc. Corupţia e atât de mare că nu va putea fi eradicată. Sistemul de afaceri nu va funcţiona niciodată aici. Suntem mereu înfrânţi. Şi asta nu este adevărat. De fapt, sunteţi nişte învingători! Sunteţi unul dintre cele mai deştepte popoare din regiune, aveţi unele dintre cele mai frumoase peisaje, aveţi un potenţial economic pe care nu-l au multe ţări din zonă. Ar trebui să vă comportaţi ca atare. Vorbiţi cu tinerii din ţară, ei nu cred lucrurile acestea. Cred că problema este faptul că oameni din generaţia mea cred astfel. Dar tinerii nu cred deloc asta.

          Aţi spus că sunteţi trist că plecaţi.

          Sunt trist că plec.

          Sunteţi?

          Da, sunt. Abia aştept să-mi văd familia şi prietenii, dar...

          Dar aşteptaţi să ajungeţi acasă, pe de altă parte, în preajma Crăciunului.

          Sunt sigur că imediat ce voi ajunge acolo, voi dori să mă întorc.

          Veţi face un tur de Crăciun?

          Nu, voi vrea să mă întorc aici. Şi sper să revin constant întreaga viaţă. Încă nu aţi scăpat de mine.

          Domnule ambasador, trebuie să vă avertizez, această discuţie, ultima în calitatea dumneavoastră oficială, va fi difuzată după plecarea dumneavoastră.

          Da.

          Şi probabil toţi colegii mei de aici care au ştiut asta se întreabă: care este adevăratul mesaj pe care ambasadorul american vrea să-l transmită, având în vedere că nu va fi aici la difuzarea interviului.

          Este acelaşi mesaj din sticlă, de care vorbeam la început. Aveţi mai multă încredere în forţele proprii, credeţi că vă puteţi făuri singuri viitorul, daţi puterea oamenilor, formaţi o clasă de mijloc, fiţi mai occidentali! Şi veţi avea un trai mai bun, copiii voştri vor rămâne în ţară şi veţi fi un popor mai fericit! Şi nu vă daţi bătuţi! Nu aveţi aşteptări modeste de la voi, ci aşteptări mari! Asta este foarte important. Noi, americanii, vă putem asigura de acest lucru, pentru că sunteţi la fel de buni ca noi. Nu există niciun motiv pentru care să nu aveţi aceleaşi aspiraţii, acelaşi vise pe care le avem şi noi.

          Vă mulţumesc foarte mult!

          Multumesc şi eu!

          Transmiteţi gânduri bune soţiei!

          Mulţumesc. La fel!

          Mi-a făcut plăcere să fiu alături de dumneavoastră în ultimii trei ani.

          Mi-a făcut plăcere să stăm de vorbă, am învăţat multe de la dumneavoastră.

          Să aveţi o călătorie frumoasă înapoi spre casă şi un Crăciun minunat alături de familie, copii şi nepoţi!

          Mulţumesc. Crăciun fericit!

            Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

            Partenerii noștri