Expulzarea sutelor de diplomați a complicat viața spionilor ruși. Moscova, nevoită să apeleze la „celulele adormite”
De când Vladimir Putin a atacat Ucraina în februarie anul trecut, după expulzarea a sute de diplomați, Moscova a fost nevoită să recurgă la metode mai riscante și mai puțin convenționale de spionaj, în principal pentru că mulți dintre spionii pe care îi plasase sub acoperire în Europa au fost expulzați, notează The Guardian.
Un cuplu argentinian care locuiește în Slovenia, un fotograf mexican-grec care avea un magazin de ațe în Atena și acum trei bulgari arestați în Marea Britanie. În ultimul an, poliția și serviciile de securitate din întreaga lume au acuzat numeroase persoane care trăiesc vieți aparent inofensive că sunt operativi sau agenți de informații ruși.
Mulți alții au fost acuzați că au transmis informații Rusiei, printre care un agent de securitate de la ambasada Marii Britanii din Berlin, condamnat la 13 ani de închisoare, și mai mult de o duzină de persoane arestate în Polonia și acuzate că îndeplinesc diverse sarcini pentru serviciile de informații rusești.
Multe lucruri despre cei trei bulgari, despre care se spune că se numără printre cinci persoane reținute în februarie, rămân neclare. Ei au fost acuzați, dar procesul lor nu are loc până în ianuarie, încă nu au depus pledoarii, iar autoritățile britanice nu au făcut publice detalii despre acuzații.
Dar, un lucru este clar: de când Vladimir Putin și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie anul trecut, Moscova a fost nevoită să recurgă la metode mai riscante și mai puțin convenționale de spionaj, în principal pentru că mulți dintre spionii pe care îi plasase sub acoperire diplomatică în Europa au fost expulzați.
În mod tradițional, toate cele trei servicii de securitate principale ale Rusiei, FSB-ul intern, serviciul de informații extern SVR și informațiile militare GRU, și-au detașat operatorii în străinătate sub acoperire diplomatică. Au folosit, de asemenea, agenți care se dădeau drept oameni de afaceri ruși, turiști sau jurnaliști.
Războiul a făcut totul să fie mult mai dificil. Centrul de Studii Strategice și Internaționale a estimat că peste 450 de diplomați au fost expulzați din ambasadele Rusiei în primele trei luni de război, majoritatea din Europa.
„Perioada de după începerea războiului, cu toate expulzările, reprezintă un moment fatidic pentru sistemul de informații rus și au încercat să-l înlocuiască cu lucruri diferite”, a declarat un oficial european de informații pentru The Guardian în primăvară.
Multe căi pe care Rusia le-a folosit anterior pentru operațiunile sale agresive de spionaj au fost închise.
Când Serghei Skripal a fost otrăvit cu novichok în 2018, cei care i-au plasat substanța erau agenți GRU care au folosit pașapoarte rusești emise sub identități false, pentru a obține vize britanice.
Echipa de investigație Bellingcat a urmărit numerele de pașapoarte până la un anumit birou de pașapoarte din Rusia, permițând identificarea multor alți agenți GRU care au folosit pașapoarte cu numere de serie similare și a aruncat în aer acoperirea a numeroși agenți ruși.
În plus, de la război, este mult mai greu pentru orice cetățean rus să obțină vize pentru a călători în Marea Britanie sau în zona Schengen, ceea ce înseamnă că oameni precum atacatorii Skripal ar avea probleme acum să obțină vize chiar dacă legăturile lor cu GRU nu ar fi detectate.
Toate acestea au însemnat că Rusia s-a orientat către activarea "celulelor adormite" sau a fost nevoită să transmită o activitate de spionaj mai activă operativilor și agenților neoficiali. Aceștia pot fi ai țărilor terțe sau pot fi „ilegali”, agenții ruși dându-se drept cetățeni ai țărilor terțe, care petrec ani de zile să-și construiască acoperirea.
Ilegalii, un rest dintr-un program din epoca sovietică, fac în mod tradițional puțină muncă activă de spionaj, permițându-le să se integreze în societăți pentru misiuni pe termen mai lung.
Cu toate acestea, în ultimul an, cel puțin șapte presupusi ilegali au fost demascați în vest, în Norvegia, Brazilia, Țările de Jos, Slovenia și Grecia. Unii au reușit să scape și se presupune că s-au întors în Rusia; alții sunt încă arestați în vest.
Cei trei suspecți spioni din Marea Britanie au fost arestați în februarie, la două luni după ce „Maria Meyer” și „Ludwig Gisch” au fost arestați la Ljubljana, Slovenia. Autoritățile de acolo cred că perechea sunt ruși care se dădeau drept argentinieni, dar erau de fapt ofițeri SVR de carieră.
„Meyer” a condus o galerie de artă în Ljubljana și și-a folosit acoperirea pentru călătorii frecvente, inclusiv în Marea Britanie. Nu se știe dacă a îndeplinit sarcini de spionaj în Marea Britanie și nu există dovezi publice care să le lege pe ea sau pe alți agenți ruși de cei trei bulgari acuzați.
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News