Noi descoperiri despre dinozaurul numit „fortăreața vie”. Era singuratic, lent și nu auzea bine
Dinozaurul numit și „Fortăreața vie”, un nodosaurid puternic blindat, care avea țepi alungiți pe gât și pe umeri, era probabil un singuratic lent care nu auzea foarte bine, potrivit unui nou studiu citat de CNN.
Cercetătorii au studiat fosila dinozaurului ierbivor Struthiosaurus austriacus, veche de 80 de milioane de ani, descoperită în Austria și care se află în colecția Institutului de Paleontologie din Viena încă din anii 1800.
Nodosauridul era înrudit cu faimoșii anchilosauri cu coadă-măciucă. Dar, dacă unii dintre acești anchilosauri greoi, asemănători unui tanc, puteau ajunge până la 8 metri în lungime, Struthiosaurus era relativ mic, cu doar 2,7 metri lungime.
Pentru a înțelege mai bine auzul și echilibrul acestui dinozaur, cercetătorii au analizat carcasa creierului mic de doar 50 de milimetri, folosind un scaner micro-CT pentru a crea un model digital 3D. Dacă țesutul cerebral al unui dinozaur era prea fragil pentru a fi conservat, structura creierului său poate dezvălui aspecte ale stilului de viață. Descoperirile au fost publicate săptămâna trecută în revista Scientific Reports.
La acest dinozaur, lobul cerebral care determină fixarea privirii atunci când capul, gâtul sau corpul sunt în mișcare era foarte mic. Descoperirea, combinată cu forma semicirculară a canalelor urechii interne, sugerează că acest dinozaur se mișca foarte încet. Canalele urechilor rotunjite permit o sensibilitate mai mare decât cele semicirculare, care ar putea perturba fluxul de vibrații și impulsuri nervoase, potrivit cercetătorilor.
Acest animal era foarte pasiv și lent, în loc să acționeze ca un agresor, și putea „avea grijă de el însuși pentru a supraviețui”, a spus autorul studiului, Marco Schade, paleontolog la Universitatea Greifswald din Germania.
„Dacă unele dintre rudele sale probabil se apărau cu cozile puternice, Struthiosaurus probabil s-a bazat mai mult pe blindajul său pentru protecție”, folosind un stil pasiv de autoapărare, a spus Schade.
„În afară de aceasta, dinozaurii carnivori vânau în tăcere, ceea ce este opusul descrierii lor ca monștri din parcul tematic din „Jurassic Park”,” a spus el.
Carcasa creierului a dezvăluit, de asemenea, cea mai scurtă cohlee găsită vreodată la un dinozaur. Cohleea face parte din urechea internă unde are loc auzul, iar dimensiunea sa poate determina capacitatea de auz.
„Aceste observații sunt specifice animal care s-a adaptat la un stil de viață relativ inactiv, cu interacțiuni sociale limitate”, au scris autorii studiului.
Oamenii de știință cred că mulți dinozauri trăiau sau călătoreau în grupuri, dar această specie de anchilosaur a trăit probabil ca un singuratic din cauza auzului său slab.
„Auzul animalului nu era bine dezvoltat și, dacă era necesar, Struthiosaurus comunica cu alții într-un alt mod decât vocalizare”, a spus coautoarea studiului, Cathrin Pfaff, șefa unității de micro-CT de la Institutul pentru Paleontologie din Viena.
Cu toate acestea, Struthiosaurus „nu era complet incapabil să-i audă pe ceilalți”, a spus Schade și, la fel ca țestoasele moderne, probabil că a folosit sunetul doar pentru a comunica atunci când era absolut necesar.
„Paleontologii sunt înclinați să creadă că anchilosaurii, în general, nu erau animale deosebit de sociale. Deoarece comunicarea intraspecifică bazată pe sunet este un mijloc popular în rândul animalelor, capacitățile auditive oarecum restrânse ale nodosauridelor pot sugera că nu au apreciat prea multă companie”, a spus Schade.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News