Taxarea muncii în România: presiune mare, venituri mici și o reformă care nu mai poate fi amânată. Avertismentul mediului de business
România este într-un moment în care discuția despre taxarea muncii a devenit esențială pentru economie, pentru piața muncii și pentru veniturile salariaților. Un studiu realizat de Confederația Patronală Concordia analizează felul în care este impozitată munca în România și compară situația națională cu realitățile altor state europene.
Printre concluzii se numără: povara fiscală pe salarii este ridicată, structura contribuțiilor este rigidă, iar efectele se văd în nivelul scăzut al ocupării, în migrația forței de muncă și dificultatea companiilor de a atrage personal calificat.
Studiul arată că România are una dintre cele mai ridicate poveri fiscale totale asupra muncii din Uniunea Europeană. Contribuțiile sociale ale angajatului și angajatorului cumulate ajung la aproximativ 41,5% din venitul brut, în timp ce impozitul pe venit rămâne la o cotă de 10%. Angajatorul contribuie suplimentar cu 2,25%, ceea ce păstrează povara principală pe partea angajatului.
Deși impozitul pe venit este unul dintre cele mai reduse din UE, nivelul ridicat al contribuțiilor sociale și absența unor deduceri consistente pentru salariile mici fac ca venitul net rezultat să fie semnificativ mai scăzut decât în alte state europene cu nivel similar de dezvoltare.
Situația pieței muncii
Datele analizate de Concordia indică o piață a muncii caracterizată de ocupare redusă și dezechilibre demografice. Doar 63,7% dintre persoanele între 15 și 64 de ani sunt ocupate, iar 32,6% sunt inactive economic. România înregistrează una dintre cele mai mari rate ale migrației din UE, cu peste trei milioane de cetățeni care lucrează în străinătate, reprezentând aproximativ 20% din populația rezidentă.
Diferențele între categorii sunt semnificative. Rata de ocupare a bărbaților este cu 16,7 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor. Persoanele cu studii superioare au o rată de ocupare cu peste 50 de puncte procentuale mai ridicată decât cele cu nivel scăzut de educație, iar decalajul urban–rural este de 12,8 puncte procentuale.
Studiul subliniază și nivelul scăzut al competențelor digitale și profesionale. Indicatorii privind formarea și digitalizarea plasează România în partea inferioară a clasamentelor europene, ceea ce limitează capacitatea de adaptare la schimbările economice și la cerințele pieței.
Structura fiscală și problemele identificate
Potrivit studiului, sistemul fiscal aplicabil veniturilor persoanelor fizice este fragmentat și include numeroase excepții și regimuri preferențiale. Sunt evidențiate diferențele mari între taxarea salariilor și taxarea veniturilor obținute prin microîntreprinderi, PFA, drepturi de autor sau activități independente.
Citește și: PFA vs. SRL pentru antreprenorii din servicii: 2026, anul marilor repoziționări fiscale
Această fragmentare creează distorsiuni și încurajează trecerea către forme alternative de remunerare mai puțin impozitate, ceea ce duce la erodarea bazei fiscale și afectează colectarea.
Concordia notează că digitalizarea incompletă a administrației fiscale, lipsa interoperabilității între instituții și nivelul ridicat al economiei informale agravează problema.
România în Europa
Raportul arată că România are o povară fiscală relativ ridicată în special pentru veniturile mici, în timp ce state precum Polonia, Cehia sau Italia aplică mecanisme extinse de deduceri pentru educație, locuire sau sănătate. În multe dintre aceste economii, contribuțiile sociale sunt plafonate sau structurate progresiv, reducând presiunea asupra salariaților cu venituri reduse. În România, contribuțiile sunt uniforme, ceea ce accentuează povara asupra categoriilor cu vulnerabilitate financiară ridicată.
Studiul Concordia analizează mai multe scenarii de reformă care vizează reducerea poverii fiscale pe salariile mici, lărgirea bazei de impozitare și creșterea echității între diferitele forme de venit. Printre direcțiile analizate se află extinderea deducerilor personale, ajustarea contribuțiilor sociale, reașezarea tratamentului fiscal aplicabil capitalului și eliminarea graduală a unor regimuri preferențiale care distorsionează sistemul.
Simulările incluse în studiu arată că majorarea deducerii personale până la nivelul salariului minim ar putea avea un efect semnificativ asupra veniturilor nete pentru o parte importantă a salariaților, având în vedere că aproximativ o treime dintre angajați sunt remunerați la acest nivel.
Direcțiile propuse pentru modernizarea sistemului
Concordia propune un set de principii generale pentru modernizarea fiscalității muncii. Se recomandă consolidarea bazei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, printr-o abordare unitară pentru diversele tipuri de venit. De asemenea, studiul subliniază necesitatea reformării mecanismului de deduceri, astfel încât acesta să includă cheltuieli esențiale precum educația, sănătatea și locuirea.
Digitalizarea administrației fiscale este prezentată ca o condiție esențială pentru eficientizarea colectării, reducerea birocrației și combaterea economiei informale. Precompletarea declarațiilor, interoperabilitatea bazelor de date și simplificarea procedurilor sunt menționate ca priorități.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News