Analiză Prima zi de concediu medical fără plată: ce impact are pentru angajați și angajatori
La sfârșitul anului 2025, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, care introduce măsuri urgente în sistemul de sănătate. Acestea vizează atât concediile medicale și indemnizațiile aferente, cât și organizarea activității medicilor în ambulatoriile integrate. Scopul oficial este reducerea abuzurilor și utilizarea eficientă a fondurilor publice, însă aplicarea practicilor aduce efecte juridice, financiare și organizaționale semnificative.
OUG nr. 91/2025 prevede că prima zi de concediu medical nu mai este plătită, iar plata indemnizațiilor se face diferențiat pe intervale: zilele 2-6 sunt suportate de angajator, iar de la ziua a 7-a, indemnizațiile trec în sarcina Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Această reglementare urmărește descurajarea abuzurilor și responsabilizarea angajaților, dar modifică și fluxul financiar pentru angajatori, care vor suporta costurile inițiale.
Silviu Faier, avocat specializat în dreptul muncii, explică pentru DigiEconomic:
„Pentru certificatele medicale emise în perioada 2026-2027, ziua 1 nu se plătește, zilele 2-6 sunt suportate de angajator, iar de la ziua 7 indemnizația revine Fondului Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Aceasta creează obligații administrative noi: adaptarea procedurilor interne privind evidența concediilor medicale și corelarea pontajului cu situația concediului medical.”
Astfel, angajatorii trebuie să-și actualizeze procedurile HR și să își coordoneze contabilitatea și declarațiile fiscale cu noua reglementare.
Cum se calculează indemnizațiile
Regula privind calculul indemnizațiilor poate fi ilustrată astfel:
Presupunem un angajat care are o indemnizație zilnică pentru incapacitate temporară de muncă de 200 lei.
Ziua 1: 0 lei (neplătită)
Zilele 2-6: suportate de angajator - 200 lei × 5 zile = 1.000 lei
De la ziua 7: suportate de FNUASS - 200 lei × zilele rămase
Aceasta înseamnă că, pentru un concediu de 10 zile, angajatorul plătește 1.000 lei, iar FNUASS plătește 800 lei. Astfel, ziua neplătită este practic un „cost suportat” de angajat, iar sarcina financiară se transferă progresiv către stat după ziua a șaptea.
Ioana Arsenie subliniază, pentru DigiEconomic, că angajatul va resimți mai tare decât angajatorul impactul noului sistem:
„Prima zi neplătită de concediu medical va descuraja abuzurile de tip concedii de 1-2 zile, însă pentru concediile mai lungi se decontează cu o zi mai puțin. Impactul este mai vizibil asupra angajaților decât asupra angajatorilor, mai ales că procentul pentru concediile medicale obișnuite a fost redus.”
Astfel, regula nu afectează doar modalitatea de plată, ci și venitul real al angajaților.
Controlul concediilor medicale: responsabilități și riscuri
OUG extinde competențele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și ale caselor de asigurări, care pot verifica legalitatea și temeinicia acordării concediilor medicale, inclusiv la sesizarea angajatorului. Certificatele considerate neconforme pot duce la suspendarea indemnizației.
Faier explică că acest mecanism poate genera tensiuni și riscuri juridice pentru angajatori:
„Formularea potrivit căreia CNAS și casele pot verifica legalitatea și temeinicia ridică problema delimitării între control administrativ și evaluarea medicală. În practică, acest lucru poate duce la înăsprirea solicitărilor de documente către medici și creșterea responsabilității angajatorilor.”
Practic, angajatorii trebuie să fie pregătiți pentru controale, să aibă proceduri interne clare și să asigure transparența în evidențierea concediilor medicale.
Perspective organizaționale și impact asupra productivității
În discuție cu DigiEconomic, Marius Luican, director general al unei companii de cercetare de piață din București, atrage atenția că măsura nu rezolvă problemele structurale din companii: nu reduce birocrația, nu împiedică abuzurile semnificative și nu crește responsabilitatea în sistemul medical. În schimb, poate produce efecte secundare nedorite, cum ar fi angajații care vin bolnavi la muncă pentru a nu pierde ziua neplătită.
„Această regulă transmite angajaților un mesaj neplăcut: statul îi privește pe toți ca pe potențiali necinstiți”, explică Luican.
Interpretând, măsura afectează climatul organizațional, poate tensiona relația angajat-angajator și poate reduce productivitatea, chiar dacă statul economisește pe partea de decontări.
Organizarea activității medicilor
OUG nr. 91/2025 reglementează și activitatea medicilor din ambulatoriile integrate ale spitalelor publice. Aceștia trebuie să-și desfășoare activitatea conform graficului stabilit de manager, programul cabinetului putând fi separat de programul individual al medicului. Medicii pot încheia maximum două contracte cu casele de asigurări pentru servicii de specialitate, iar în perioada tranzitorie programul total nu poate depăși o normă și jumătate.
Conform acestor prevederi, flexibilizarea activității urmărește stimularea decontării serviciilor medicale efectiv prestate, dar creează provocări administrative și necesită o planificare atentă a programelor și a resurselor umane.
