A patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial: România cere peste 2,6 miliarde de euro. Ce reforme și investiții sunt incluse
Guvernul a depus oficial vineri, 19 decembrie, cea de-a patra cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,62 miliarde de euro, bani nerambursabili care ar urma să intre în conturile statului în următoarele luni, dacă evaluarea Comisiei Europene va fi una pozitivă.
Cererea vizează reforme și investiții-cheie în domenii precum energia, infrastructura, sănătatea, educația, justiția, digitalizarea și reforma administrației publice, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen mediu și lung.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că documentația aferentă celei de-a patra cereri de plată a fost transmisă oficial Comisiei Europene vineri seară, 19 decembrie, la ora 20:06.
„A patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2.620.279.973 de euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, termenul maxim de răspuns al Comisiei Europene este de 60 de zile de la depunerea cererii.
PNRR, proiect strategic pentru dezvoltarea economiei
Dragoș Pîslaru subliniază că implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte economice ale României, cu impact direct asupra competitivității și modernizării statului.
„De succesul PNRR depinde dezvoltarea economiei naționale din multiple perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cea de-a patra cerere de plată include 62 de ținte și jaloane asumate de România, implementate de mai multe ministere și instituții publice centrale.
În domeniul mediului, sunt prevăzute adoptarea conceptelor de proiect pentru reabilitarea a 13 baraje existente și modernizarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor. Pe zona de dezvoltare locală și energie, este vizată înființarea ghișeelor unice pentru consiliere energetică și finalizarea listării unui pachet de până la 15% din acțiunile Hidroelectrica.
Justiția rămâne un capitol central în PNRR, fiind incluse intrarea în vigoare a legilor justiției, ocuparea a cel puțin 85% din posturile de procuror din cadrul DNA și investiții în digitalizarea sistemului judiciar. Tot pe linia reformelor administrative, sunt prevăzute măsuri privind achizițiile publice, inclusiv implementarea formularelor electronice naționale și operaționalizarea organismelor de achiziții centralizate.
Finanțe publice, fiscalitate și reforma statului
Ministerul Finanțelor are un rol important în această cerere de plată, fiind vizate finalizarea analizelor de cheltuieli în sănătate și educație, extinderea evaluării cheltuielilor la toate sectoarele, formarea personalului ANAF în managementul riscurilor, operaționalizarea Biroului de Investigații și reforma fiscală generală.
De asemenea, Secretariatul General al Guvernului își asumă continuarea reformei companiilor de stat, prin creșterea transparenței, numiri bazate pe criterii de performanță și decizii fundamentate pe indicatori financiari și non-financiari, precum și implementarea unui sistem unitar de planificare strategică în toate ministerele.
Investiții în sănătate, educație și cercetare
Pe componenta socială, cererea de plată include renovarea și dotarea a peste 2.000 de cabinete de medici de familie, modernizarea a 50 de centre comunitare pentru persoane cu dizabilități și aprobarea noului pachet de servicii medicale și a Contractului-cadru din sistemul de sănătate.
În educație, sunt incluse intrarea în vigoare a legislației pentru implementarea proiectului „România Educată”, precum și instruirea a 45.000 de utilizatori ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România și ai platformei MATE.
În cercetare, sunt prevăzute completări legislative și implementarea standardelor europene privind cariera cercetătorilor.
Transporturi, energie și tranziție verde
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are ca jalon adoptarea legislației privind taxa de poluare și stimularea achiziției de vehicule nepoluante, în linie cu obiectivele de tranziție verde asumate prin PNRR.
Totodată, Ministerul Energiei este implicat în reforme structurale care vizează eficientizarea sectorului și atragerea de capital privat.
Unde se află România cu plățile din PNRR
Prima cerere de plată, în valoare de 3 miliarde de euro, a fost transmisă Comisiei Europene în mai 2022 și aprobată în septembrie același an. A doua cerere, de peste 3,22 miliarde de euro, a fost depusă în decembrie 2022 și evaluată pozitiv în iunie 2023.
A treia cerere de plată, transmisă în decembrie 2023, a fost achitată doar parțial, din cauza neîndeplinirii unui jalon referitor la pensiile magistraților. Situația rămâne deschisă, în condițiile în care Curtea Constituțională urmează să analizeze legislația relevantă la finalul lunii decembrie.
România are alocată prin PNRR o sumă totală de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Implementarea planului este coordonată tehnic la nivel național de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu 20 de ministere și autorități centrale responsabile de reforme și investiții.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News