Ministrul Finanțelor: România surprinde pozitiv în 2025, cu un deficit sub ținta oficială. Ce urmează în 2026
Deficitul bugetar al României pentru anul 2025 este estimat preliminar la un nivel semnificativ mai redus decât cel prognozat oficial la rectificarea bugetară din toamnă, a anunțat marți, 20 ianuarie, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, deficitul calculat în termeni cash este de aproximativ 7,65-7,7% din PIB, respectiv circa 145 de miliarde de lei, sub ținta de 8,4% din PIB (aproximativ 160 de miliarde de lei).
Rezultatul vine după un an marcat de măsuri fiscale dure, care au inclus creșteri de taxe, eliminarea unor facilități și limitarea cheltuielilor publice, adoptate de Guvern pentru a stabiliza finanțele statului și a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene.
Deși execuția bugetară finală urmează să fie publicată oficial spre finalul lunii ianuarie, ministrul Finanțelor a subliniat că datele preliminare indică o ajustare bugetară semnificativă față de anul precedent.
„Este foarte important de subliniat că plecăm de la o bază credibilă și transmitem un mesaj important că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat. Dacă în mod tradițional România surprindea prin depășirea țintei de deficit, anul acesta surprinde pozitiv”, a declarat Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, ajustarea față de 2024 este de aproape un punct procentual din PIB, un rezultat relevant în contextul în care România pornea de la unul dintre cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană.
Renegocierea PNRR, principalul factor al reducerii deficitului
Ministrul Finanțelor a explicat că principala sursă a economiilor față de ținta de deficit a fost renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proces care a permis mutarea unor proiecte pe finanțare europeană, atât din granturi, cât și din împrumuturi.
„Am câștigat încrederea Comisiei Europene și, prin această încredere, am reușit să renegociem PNRR-ul, să reașezăm proiecte pe fonduri europene pentru 10 ministere și să mutăm o parte din proiecte din PNRR în politica de coeziune. Cea mai mare parte a economiei față de țintă provine din această renegociere”, a precizat Nazare.
Oficialul a subliniat că acest proces nu ar fi fost posibil fără adoptarea pachetelor de măsuri fiscale și administrative din a doua jumătate a anului, măsuri cerute explicit de Comisia Europeană și urmărite îndeaproape de piețele financiare și agențiile de rating.
România a început anul 2025 cu un buget construit pe o țintă de deficit de 7% din PIB, însă doar o parte dintre măsurile necesare stabilizării finanțelor publice au fost adoptate la finalul lui 2024. Restul au fost amânate din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce a dus la deteriorarea rapidă a situației bugetare.
Guvernul condus de Ilie Bolojan, instalat în a doua jumătate a lunii iunie, a adoptat ulterior mai multe pachete de creșteri de taxe, primul și cel mai amplu în luna iulie. În lipsa acestor măsuri, avertizau analiștii, România risca o deteriorare severă a percepției pe piețele financiare și o creștere accelerată a costurilor de finanțare.
Diferența dintre deficitul cash și deficitul ESA
Deși deficitul cash indică o performanță mai bună decât așteptările, deficitul bugetar calculat în termeni ESA, standardul utilizat de Comisia Europeană, va fi probabil mai ridicat, posibil în jurul a 8% din PIB sau chiar ușor peste acest nivel.
Deficitul ESA (European System of Accounts) reprezintă deficitul bugetar calculat conform metodologiei standardizate a Uniunii Europene, care diferă de cel „cash" (național). Diferența dintre cele două metode de calcul este determinată în principal de modul diferit de înregistrare a cheltuielilor cu dobânzile și a obligațiilor amânate la plată. În timp ce deficitul cash reflectă strict fluxurile efective de venituri și cheltuieli, standardul ESA include și costuri angajate, dar neplătite încă, precum și ajustări legate de dobânzi.
Pentru comparație, România a înregistrat în 2024 un deficit ESA de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar pentru 2025 avea prognozat tot un deficit de 8,4%, de asemenea cel mai mare din UE.
2026: țintă de deficit mai mică și costuri de finanțare în scădere
Pentru anul 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit cuprinsă între 6% și 6,5% din PIB, care urmează să fie stabilită definitiv odată cu finalizarea proiectului de buget. Un deficit sub așteptări în 2025 ar putea sprijini acest obiectiv, prin reducerea presiunilor asupra costurilor de finanțare ale statului.
Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că planul de finanțare pentru 2026 este estimat la 267-275 de miliarde de lei, cu o reducere a împrumuturilor prin eurobonduri față de anul precedent. De asemenea, Trezoreria vizează continuarea scăderii dobânzilor plătite de stat, obiectiv susținut de o execuție bugetară mai bună decât cea anticipată.
Proiectul bugetului de stat pe 2026 urmează să fie prezentat și aprobat la jumătatea lunii februarie, cu o întârziere față de calendarul obișnuit, însă autoritățile mizează pe faptul că datele preliminare privind deficitul vor fi bine primite de piețele financiare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News