România produce mult lapte, dar procesează prea puțin. Importurile de lactate se apropie de 1 miliard de euro
România se află în topul producătorilor de lapte din Uniunea Europeană, însă o mare parte din producția internă nu ajunge în industria de procesare. Un studiu publicat recent de Consiliul Concurenței arată că țara produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, dar doar o treime din această cantitate este colectată și procesată industrial.
Analiza arată că principalele probleme ale sectorului sunt: numărul foarte mare de ferme mici, productivitatea redusă și dependența tot mai mare de importuri pentru acoperirea cererii interne de produse lactate.
Potrivit studiului, România ocupă locul 10 în Uniunea Europeană după volumul producției de lapte crud. Cu toate acestea, țara coboară până pe locul 17 în clasamentul european privind cantitatea de lapte colectată de procesatori.
Consiliul Concurenței explică această situație prin structura extrem de fragmentată a sectorului. România deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte ale Uniunii Europene, dar concentrează aproape 58% din totalul fermelor de lapte din blocul comunitar.
Aproximativ trei sferturi dintre fermele românești au mai puțin de cinci vaci, ceea ce limitează investițiile în tehnologizare și eficientizare.
Consecința este o productivitate mult sub media europeană. În România, randamentul mediu este de aproximativ 3.580 de kilograme de lapte pe vacă, în timp ce media Uniunii Europene este de 8.450 de kilograme.
În plus, efectivele de bovine continuă să scadă. Numărul acestora s-a redus cu aproximativ 10% în ultimii zece ani, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.
Industria de procesare nu își poate acoperi necesarul din producția internă
Cantitatea de lapte colectată de procesatori a crescut de la aproximativ 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024. Totuși, în 2025, volumul colectat a scăzut la aproximativ 1,1 milioane de tone.
În aceste condiții, procesatorii sunt obligați să apeleze la importuri pentru a asigura materia primă necesară producției.
Potrivit studiului, importurile de lapte brut au crescut cu aproape 40% în 2024. Chiar dacă volumele colectate intern rămân superioare importurilor, dependența industriei de sursele externe este în creștere.
Situația este și mai vizibilă în cazul produselor lactate finite. Importurile au continuat să avanseze și au ajuns în 2025 la aproximativ 1 miliard de euro.
Deficitul comercial al României pe segmentul lactatelor este estimat la circa 700 de milioane de euro.
Ungaria este principalul furnizor extern de produse lactate pentru piața românească, având o pondere cuprinsă între 67% și 78% din totalul importurilor realizate în perioada 2014-2025.
Piața este concentrată pe produse cu valoare adăugată redusă
Studiul arată că industria locală de procesare este orientată în principal către produse cu un grad redus de procesare.
Laptele de consum reprezintă aproximativ 387.000 de tone anual, iar produsele acidulate (iaurt, chefir, sana și lapte bătut) însumează aproximativ 231.000 de tone.
Împreună, aceste categorii reprezintă peste 70% din volumul total procesat în România.
Produsele cu valoare adăugată mai mare au ponderi semnificativ mai mici. Producția anuală de brânzeturi este de aproximativ 107.000 de tone, cea de smântână se situează sub 70.000 de tone, iar producția de unt este de doar aproximativ 12.000 de tone.
Analiza Consiliului Concurenței, realizată pe baza datelor a 19 procesatori, arată că grupurile multinaționale operează capacități de procesare considerabil mai mari decât companiile românești.
În schimb, procesatorii locali utilizează într-o măsură mai ridicată capacitățile de producție disponibile.
Te-ar putea interesa și Salariul mediu net a scăzut în aprilie la 5.843 lei. Puterea de cumpărare a angajaților s-a redus cu 6,5% într-un an
Prețul laptelui la fermă a crescut cu peste 70%
Datele din studiu indică o creștere semnificativă a prețurilor pe întreg lanțul de aprovizionare.
Prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei a urcat de la aproximativ 1,4 lei pe litru în 2018 la 2,4 lei pe litru în 2024, ceea ce reprezintă o majorare de circa 71%.
În aceeași perioadă, prețurile practicate de procesatori către retaileri au crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft al laptelui cu 3,5% grăsime s-a majorat cu aproximativ 56%.
Potrivit Consiliului Concurenței, evoluția este explicată de creșterea costurilor de producție, inflație, efectele pandemiei și impactul războiului din Ucraina asupra piețelor agricole și energetice.
Autoritatea subliniază că fiecare verigă din lanțul economic adaugă costuri și marje comerciale. Astfel, în perioada analizată, o creștere de un leu pe litru a prețului laptelui la fermă a fost asociată cu o majorare de aproximativ 2,5 lei pe litru a prețului final plătit de consumatori.
Consiliul Concurenței propune asocierea fermierilor
Pentru reducerea dezechilibrelor din sector, Consiliul Concurenței recomandă dezvoltarea cooperativelor agricole și a altor forme de asociere care să permită fermierilor să livreze cantități constante și să negocieze mai eficient cu procesatorii.
De asemenea, autoritatea propune măsuri dedicate fermelor mici, inclusiv facilități de finanțare, programe pentru consolidarea puterii de negociere și stimulente pentru integrarea producției în circuitul industrial.
Editor : Redacția Digi Economic
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News