Breaking News Avocatul Poporului atacă la CCR măsura Guvernului privind neplata primei zile a concediilor medicale. Ce argumente ridică
Avocatul Poporului a trimis marți, 3 februarie, Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare în legătură cu măsura Guvernului privind neplata primei zile a concediilor medicale.
La sfârșitul anului 2025, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, care introduce măsuri urgente în sistemul de sănătate. Acestea vizează atât concediile medicale și indemnizațiile aferente, cât și organizarea activității medicilor în ambulatoriile integrate. Scopul oficial este reducerea abuzurilor și utilizarea eficientă a fondurilor publice, însă aplicarea practicilor aduce efecte juridice, financiare și organizaționale semnificative.
OUG nr. 91/2025 prevede că prima zi de concediu medical nu mai este plătită, iar plata indemnizațiilor se face diferențiat pe intervale: zilele 2-6 sunt suportate de angajator, iar de la ziua a 7-a, indemnizațiile trec în sarcina Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Această reglementare urmărește descurajarea abuzurilor și responsabilizarea angajaților, dar modifică și fluxul financiar pentru angajatori, care vor suporta costurile inițiale.
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România a sesizat duminică Avocatul Poporului, după intrarea în vigoare a prevederii potrivit căreia prima zi de concediu medical este neplătită. Reprezentanții au arătat că este un abuz care descurajează continuarea tratamentelor salvatoare, încalcă principiul egalităţii şi dreptul la ocrotirea sănătăţii şi penalizează financiar pacienţii care merg recurent la spital pentru terapii.
Argumentele Avocatului Poporului
În sesizare se arată:
„Observăm că, întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate. (...)
Este adevărat că instanța de contencios constituțional apreciază că statul are libertatea de a stabili modul de acordare, baza de calcul, cuantumul și durata acordării indemnizațiilor de incapacitate temporară de boală, însă opțiunea legislativă nu trebuie să golească de conținut dreptul constituțional protejat și să nu aducă atingere substanței sale esențiale. Or, prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa.”
Potrivit sesizării, măsura încalcă dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34 din Constituție).
„Atunci când statul colecteaza resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Aceasta conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS.”
Avocatul Poporului mai invocă nerespectarea dreptului de proprietate privată, având în vedere natura patrimonială a indemnizației de incapacitate temporară de muncă.
„Prin neplata primei zile de concediu medical, asiguratul din România este pus în situația de a suporta singur riscul social pentru care a plătit anticipat, ceea ce reprezintă o ingerință în dreptul său de proprietate, lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă.
Mai mult, faptul că prima zi de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă nu este remunerată aduce atingere, pe de-o parte, principiului securității juridice, întrucât cetățeanul care și-a achitat contribuțiile sociale conform legii are așteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boală), protecția oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar, iar pe de altă parte, dreptului la sănătate, întrucât acest aspect se circumscrie obligației pozitive a statului de ocrotire a dreptului la sănătate.”
În plus, invocarea fraudei ca temei pentru neplata primei zile de incapacitate temporară de muncă instituie o prezumție de fraudă din partea tuturor asiguraților, aspect de neacceptat într-un stat de drept, mai punctează Avocatul Poporului.
Măsura rupe justul echilibru dintre interesul general al comunității și imperativul protejării drepturilor fundamentale ale individului, se mai arată în sesizare. „Prin urmare, statul nu poate invoca libertatea de configurare a sistemului de securitate socială pentru a anihila protecția în momentele de maximă vulnerabilitate ale individului, deoarece orice marjă de apreciere legislativă se oprește acolo unde începe atingerea substanței dreptului.”
Se mai punctează și nerespectarea cerinței de proporționalitate a măsurii.
„În absența unor reglementări explicite, casele de asigurări de sănătate nu beneficiază de un temei legal suficient de clar pentru a efectua verificări medicale și administrative complexe, ceea ce poate afecta atât buna gestionare a bugetului Fondului Național de Asigurări Sociale de Sănătate, cât și credibilitatea instituțiilor statului în rândul cetățenilor.
Prin urmare, legiuitorul invocă necesitatea combaterii abuzului de concedii medicale, însă eliminarea remunerării pentru prima zi de incapacitate de muncă reprezintă o măsură nediferențiată care îi penalizează în mod egal pe cetățenii de bună-credință și pe cei care ar încerca să fraudeze sistemul. (..)
În final, examinarea proporționalității stricto sensu relevă un dezechilibru între beneficiul financiar scontat de stat și prejudiciul adus cetățeanului. Prin neplata primei zile de concediu medical, statul rupe contractul social implicit, deoarece asiguratul, deși și-a îndeplinit obligația fiscală de a contribui cu o cotă procentuală din venit, se vede pus în situația de a suporta individual riscul social pentru care s-a asigurat.
Această ‘economie’ bugetară afectează, pe de-o parte, persoanele cu venituri mici, pentru care pierderea veniturilor aferente unei zile de muncă poate influența accesul la medicamente sau tratament, transformând astfel o măsură de eficiență administrativă într-o barieră în calea exercitării dreptului la sănătate, iar pe de altă parte aduce atingere securității juridice, întrucât cetățeanul care și-a achitat contribuțiile sociale conform legii are așteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boală), protecția oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar.”
Soluția legislativă are un impact negativ direct asupra pacienților cronici care depind de tratamente periodice ce necesită spitalizare de zi (pacienți cu boli genetice grave, oncologice, imunologice, diabet, dializă, intervenții chirurgicale, victime ale unor accidente de muncă sau rutiere etc.), mai arată sursa citată, și generează incapacitate de muncă pe zilele respective și, pe baza certificatului medical eliberat, se acordă indemnizația conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005.
Textul poate fi citit integral AICI.
Cum se calculează indemnizațiile
Regula privind calculul indemnizațiilor poate fi ilustrată astfel:
Presupunem un angajat care are o indemnizație zilnică pentru incapacitate temporară de muncă de 200 lei.
Ziua 1: 0 lei (neplătită)
Zilele 2-6: suportate de angajator - 200 lei × 5 zile = 1.000 lei
De la ziua 7: suportate de FNUASS - 200 lei × zilele rămase
Aceasta înseamnă că, pentru un concediu de 10 zile, angajatorul plătește 1.000 lei, iar FNUASS plătește 800 lei. Astfel, ziua neplătită este practic un „cost suportat” de angajat, iar sarcina financiară se transferă progresiv către stat după ziua a șaptea.
Vezi și Prima zi de concediu medical fără plată: ce impact are pentru angajați și angajatori
Știre în curs de actualizare...
Editor : Redacția Digi Economic
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News