Greșelile juridice care costă scump IMM-urile din România. Date, riscuri și exemple din practică
Peste 73% dintre întreprinderile mici și mijlocii din România au fost implicate în cel puțin un litigiu în ultimii cinci ani, iar costul mediu al unui proces comercial se situează între 15.000 și 30.000 de euro. Potrivit unei analize realizate de avocatul dr. Alexandru Mușătoiu, din Timișoara, majoritatea acestor dispute ar fi putut fi prevenite prin consultanță juridică punctuală, cu un cost de câteva sute de euro.
Datele oficiale și exemplele din practică indică faptul că pierderile suferite de mediul de afaceri nu sunt generate, în cele mai multe cazuri, de situații juridice complexe, ci de erori elementare și lipsa unor documente esențiale.
Statisticile Inspecției Muncii arată că, în primele nouă luni ale anului 2024, au fost aplicate 29.510 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproape 98 de milioane de lei. O mare parte dintre acestea au vizat nereguli în relațiile de muncă.
În același timp, Consiliul Național al IMM-urilor semnalează pierderi anuale semnificative suportate de antreprenori din cauza unor erori juridice de bază, perfect evitabile printr-o minimă verificare de conformitate.
Potrivit analizei, cele mai multe sancțiuni și litigii provin din gestionarea defectuoasă a dosarelor de personal. Din cele peste 34.000 de controale efectuate de Inspecția Muncii în 2024, majoritatea amenzilor au fost aplicate pentru nereguli în raporturile de muncă, inclusiv pentru muncă nedeclarată, unde sancțiunile au depășit 97 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului.
Printre greșelile frecvente se numără fișe de post redactate generic, clauze de neconcurență care nu respectă cerințele legale și contracte individuale de muncă neactualizate la modificările salariale impuse prin lege.
Analiza menționează un caz concret din Timișoara, în care o societate comercială a pierdut un litigiu evaluat la peste 50.000 de euro deoarece fișa postului nu conținea atribuțiile care să justifice o concediere disciplinară. Curtea Constituțională a confirmat, printr-o decizie din 2024, dreptul salariaților de a fi informați clar cu privire la responsabilitățile postului ocupat.
Contractele comerciale și ambiguitățile costisitoare
Un alt capitol important îl reprezintă contractele comerciale. Potrivit datelor prezentate, peste 60% dintre litigiile comerciale din România au la bază contracte incomplete sau formulate ambiguu.
Sunt frecvente situațiile în care termeni esențiali, precum termenele de livrare, sunt formulați vag. Într-un exemplu menționat în analiză, un contract de furnizare care prevedea livrarea „cât mai curând posibil” a generat un litigiu respins de instanță, pe motiv că termenul nu era determinabil. Ambele părți au suportat cheltuieli de judecată și onorarii avocațiale de peste 8.000 de euro, fără a obține despăgubiri.
Instanțele aplică constant principiul proporționalității și reduc sau anulează clauzele penale excesive, ceea ce face ca multe prevederi contractuale să fie, în practică, inaplicabile.
Tranzacțiile imobiliare, riscuri de ordinul sutelor de mii de euro
Analiza atrage atenția și asupra riscurilor asociate tranzacțiilor imobiliare, mai ales în lipsa unei verificări juridice complete. Începând cu 2025, o nouă lege a introdus garanții suplimentare pentru cumpărătorii de imobile, inclusiv obligații privind garantarea avansurilor și termene clare de finalizare a lucrărilor.
Cu toate acestea, achizițiile realizate fără due diligence juridic pot ascunde riscuri majore, precum sarcini neradiate din cartea funciară, litigii în curs, ipoteci sau neconformități urbanistice, care pot conduce la pierderea integrală a investiției.
Protecția datelor cu caracter personal rămâne o zonă sensibilă pentru companiile mici și mijlocii. În 2024, autoritatea de supraveghere a aplicat amenzi totale de peste 1,8 milioane de lei pentru încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor, cea mai mare sancțiune individuală ridicându-se la 130.000 de euro.
Analiza evidențiază o percepție eronată frecventă în rândul firmelor mici, care consideră că nu prelucrează date personale. În realitate, orice bază de date cu clienți, angajați sau facturi intră sub incidența legislației GDPR (Regulamentul general privind protecția datelor).
Regulamentul intern, documentul lipsă în multe organizații
Un alt factor care generează pierderi este lipsa regulamentului intern sau existența unor documente neconforme. Datele instanțelor arată că, doar în 2023, Tribunalul București a soluționat peste 2.000 de litigii de muncă, o parte semnificativă fiind pierdute de angajatori din cauza deficiențelor procedurale.
Fără un regulament intern valid, angajatorii nu pot aplica sancțiuni disciplinare și nu pot susține legal concedieri pentru abateri. Curtea Constituțională a reconfirmat în 2024 obligația respectării stricte a procedurii cercetării disciplinare.
Potrivit datelor sintetizate în analiză, costul prevenirii este semnificativ mai mic decât cel al remedierii. O fișă de post, un regulament intern sau un audit GDPR implică cheltuieli de câteva sute sau mii de euro, în timp ce pierderile generate de un litigiu sau o amendă pot ajunge la zeci sau sute de mii de euro.
Un audit juridic complet al unei societăți presupune o investiție estimată între 1.000 și 3.000 de euro și poate preveni riscuri financiare majore.
În lipsa acestor măsuri, companiile riscă să se regăsească în statistici care arată pierderi recurente, generate nu de contextul economic, ci de greșeli juridice evitabile.
Editor : Bianca Bâlu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News