România și Bulgaria conduc topul scumpirilor din UE. Economist: „Este un semnal de alarmă pentru economia reală”
Prețurile produselor industriale au scăzut, în medie, în Uniunea Europeană. În octombrie 2025, indicatorul a înregistrat un minus de 0,2% în UE și un minus de 0,5% în zona euro față de aceeași lună din 2024. În contrast cu această evoluție, România și Bulgaria au raportat cele mai mari creșteri din blocul comunitar.
Bulgaria a avut un avans de 17,6%, România a urcat cu 9,4%, iar Suedia cu 4,9%. La polul opus, Luxemburg a raportat o scădere de 5,6%, Irlanda una de 3,6%, iar Austria un minus de 2,6%.
Eurostat arată că evoluțiile din UE au fost influențate în special de o reducere de 2,5% a prețurilor la energie, dar și de creșteri moderate la bunurile de capital (+1,6%), bunurile de folosință îndelungată (+1,5%), bunurile de folosință imediată (+1,5%) și bunurile intermediare (+0,1%).
România, printre cele mai puternice scumpiri din industrie
Datele Institutului Național de Statistică (INS) confirmă tendința: în România, prețurile producției industriale (piața internă și externă) au crescut cu 8% în octombrie 2025 față de octombrie 2024. Cele mai mari creșteri au fost în:
- Industria energetică: +16,59%
- Bunuri de uz curent: +6,21%
- Bunuri de folosință îndelungată: +4,91%
- Bunuri intermediare: +3,7%
- Bunuri de capital: +2,83%
Pe domenii de activitate, energia rămâne zona cu cele mai mari scumpiri: producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă au înregistrat un salt de 20,54% față de anul trecut. Serviciile de apă, salubritate și gestionarea deșeurilor au crescut cu 11,48%, iar industria prelucrătoare cu 3,62%. Industria extractivă a urcat cu 3,41%.
Raportat la luna precedentă, prețurile au crescut cu 1% în România, adică peste media UE, unde avansul a fost de 0,1%.
Opinia economistului: „Inflația industrială este un semnal de alarmă pentru economia reală”
Economistul Radu Nechita explică pentru DigiEconomic că Indicele Prețurilor Producției Industriale (IPPI) funcționează asemeni Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), dar pentru zona de materii prime, energie și inputuri industriale. Cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă în industrie se vede ulterior în prețurile plătite de consumatori.
Nechita subliniază trei aspecte importante:
Prima observație este că avansul de 8% al IPPI arată efectele politicii monetare acomodante a BNR. Creșterea nu se vede doar în prețurile de consum, ci și în costurile de producție, ceea ce poate menține presiunea pe inflație.
A doua constatare este schimbarea raportului dintre piața internă și externă. De regulă, prețurile produselor vândute în afara țării creșteau mai rapid, însă în 2025 România a înregistrat creșteri mai mari pe piața internă. Pentru Nechita, această evoluție este „o excepție îngrijorătoare”, cu o creștere lunară de peste 1,17%.
A treia observație este legată de energie, domeniul cu cele mai mari abateri de la media generală. Prețurile în energie au crescut cu 3% doar în octombrie față de septembrie și cu peste 20% în ritm anual. Economistul afirmă că plafonările de preț nu sunt o soluție, iar singura modalitate de a asigura prețuri mai mici și stabile este creșterea ofertei. „O civilizație prosperă are nevoie de energie ieftină”, spune Nechita, susținând că România și UE trebuie să elibereze producția de energie de „constrângeri artificiale”.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News