Guvernul bagă miliarde în spitale noi și vechi. Cele regionale rămân „pe hârtie”
Un act normativ aflat pe lista ședinței de guvern de azi are în vedere aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura unităților spitalicești, finanțat prin bugetul Ministerului Investiţiilor și Proiectelor Europene.
Guvernul motivează necesitatea lansării acestui program prin faptul că, în Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2023-2030 se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prin investiții în imobile noi, modernizarea sau extinderea imobilelor existente, dotarea cu aparatură medicală și alte dotări funcționale în cel puțin 100 de unități sanitare publice.
Autoritățile anunțau la sfârșitul anului 2022 demararea în 2023 a construcției a trei spitale regionale în municipiile Cluj-Napoca, Iași și Craiova, dar la sfârșitul anului trecut nu erau nici măcar în faza de șantier. Prin exercițiile financiare ale anilor anteriori, valoarea acestor trei spitale urma să se ridice la 2 miliarde de euro, adică aproximativ 10 miliarde de lei.
Spre comparație, valoarea actualului program, ce se va derula în perioada 2024-2031 este de 13,25 miliarde lei, din care:
a) 2,1 miliarde lei pentru spitale orășenești și municipale/municipale de urgență;
b) 7,3 miliarde lei pentru spitale județene/județene de urgență, spitale de specialitate, spitale clinice și clinice de urgență;
c) 100 milioane lei pentru asistență tehnică pentru implementarea proiectelor;
d) 500 milioane lei pentru unități sanitare finanțate prin proiecte derulate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și prin Programul Operațional Regional 2014-2020, care au fost declarate nefuncționale / nefinalizate la data de 31.12.2023 și care nu sunt etapizate prin programele aferente perioadei de programare 2021-2027 sau finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență;
e) 3,25 miliarde lei pentru unități sanitare publice care au fost aprobate pentru finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență de către Ministerul Sănătății.
În actul normativ nu se precizează în mod expres alocarea de fonduri pentru vreunul dintre cele trei spitale regionale proiectate a se construi în Cluj-Napoca, Iași și Craiova, semn că acestea rămân în continuare pe lista promisiunilor electorale.
Revenind la noul act normativ, pentru proiectele prevăzute în program se pot realiza următoarele investiții:
a) construcții noi /extinderea și dotarea acestora;
b) lucrări de modernizare/reabilitare la construcții existente și dotare acestora;
c) extindere la construcțiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente și dotare;
d) lucrări și dotări pentru digitalizare și tranziție verde.
Beneficiarii programului sunt:
a) unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, județe), care au în coordonare/subordonare/autoritate sau în administrare/proprietate infrastructură spitalicească;
b) unitățile sanitare publice: spitalele publice orășenești, municipale/municipale de urgență și spitalele județene/județene de urgență, spitale de specialitate, spitale clinice și clinice de urgență, institute care desfășoară activitate medicală spitalicească și prespitalicească;
c) parteneriatele între autoritățile/instituțiile publice locale (comune, orașe, municipii, județe) care administrează de drept și vor pune la dispoziția parteneriatului terenuri şi clădiri în vederea realizării proiectului şi unitățile sanitare publice.
Valoarea maximă eligibilă a unui proiect finanțat prin program este de:
a) 2 miliarde lei pentru spitale județene/județene de urgență, spitale de specialitate și spitale clinice și clinice de urgență;
b) 350,5 milioane lei pentru spitale municipale/municipale de urgență;
c) 250 milioane lei pentru spitale orășenești.
Luând ca bază suma totală alocată pentru program, de 13,25 miliarde lei, din aceasta s-ar putea construi cel mult:
-
6 spitale județene, sau
-
37 de spitale municipale, sau
-
53 de spitale orășenești.
Actualele spitale județene au fost construite în prima parte a anilor 70, acestea au deja peste 50 ani vechime și necesită investiții notabile, iar spitalele municipale și orășenești au vechimi mai mari de 50 de ani. Rămâne de văzut către care dintre aceste categorii de unități spitalicești se vor orienta preponderent finanțările.
Conform statisticii oficiale, în România funcționau în urmă cu doi ani 704 de spitale și unități spitalicești asimilate spitalelor. Dintre acestea, numai 351 erau unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 269 erau unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
