Pădurea e o puternică resursă economică a României. Cât avem, cât exploatăm, cât se fură
Unul dintre cele mai intens dezbătute subiecte care nasc controverse este cel legat de exploatarea lemnului în România. Pe de o parte, ONG-urile, care văd doar tăieri ilegale, pe de altă parte proprietarii – statul, composesoratele, proprietarii persoane fizice – și la mijloc, printre cei mai puși sub lupă se află firmele care exploatează lemnul și-l prelucrează sumar sau mergând până la produsul finit, printre care se numără și panourile din rumeguș sau talaș aglomerat.
Fără a avea pretenția clarificării controverselor și nici situarea de partea uneia sau alteia dintre părți, avem în vedere unele cifre, referitoare la piața lemnului.
Aceasta se ridică la o valoare de 240 miliarde de euro/an la nivelul Europei, din care „felia” la export a României – etichetată inclusiv la nivelul instituțiilor europene ca țară a tăierilor ilegale de păduri – este de aproximativ 2 miliarde de euro.
Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România – ASFOR, spune că în România se exploatează în condițiile respectării legii 18-22 milioane de metri cubi de lemn. Pare mult, dar volumul acesta este egal cu ritmul anual de creștere a masei lemnoase, potrivit precizărilor ASFOR.
Exploatare lemnului ca activitate economică se face exclusiv pe baza unui atestat forestier.
Pentru atestat se întocmește un dosar destul de gros, cu documente care să ateste că firma are ca obiect de activitate exploatarea forestieră, înscrierea în registrul național al administratorilor de păduri, dovada că firma are personal calificat în domeniu și cu diplome de absolvire a personalului specializat, dovada deținerii de utilaje pentru exploatarea a minimum 2.500 mc lemn pe an (documente în original), cazier judiciar din care să rezulte că administratorul nu a fost condamnat pentru încălcarea regimului silvic sau fapte de corupție.
Așadar, acest sector este cât se poate de reglementat, în condițiile în care, spre deosebire de industrie sau agricultură, firmelor forestiere nu li se alocă fonduri nerambursabile de la UE sau de la bugetul național și nici nu beneficiază de facilități fiscale.
„Deși suntem cel mai controlat sector economic al României, contribuția noastră la PIB-ul țării este de 3,5-4% în fiecare an”, spune președintele ASFOR. Adică 12 miliarde de euro, la un PIB de aproximativ 300 miliarde euro în 2022.
Nu le ținem partea, aceasta este activitatea pe care și-au ales-o și nu ar putea lucra în domeniu dacă nu ar avea profit. Potrivit statisticilor Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, puse la dispoziție de ASFOR, în primele 6 luni ale anului, lemnul de foc s-a exportat cu un preț mediu de 248 euro/tonă (+52% față de semestrul I/2022), lemnul brut cojit, cu 375 euro/tonă (+20%), lemnul fasonat, cu 2.135 (+9,9%) și lista poate continua.
E drept, în prima jumătate a anului 2023 s-a redus cu 25% exportul la cherestea (rășinoase), iar importul de bușteni a scăzut cu 50%, ca urmare a reducerii cererii.
Tăierile ilegale. Maramureș, Timiș și Bistrița, în top
Referitor la tăierile ilegale, o statistică mai veche indică peste 1.000 de dosare penale întocmite în acest sens doar într-un singur an (2020), în top fiind Maramureș – 104.091 mc, Timiș – 5.470 mc și Bistrița – 3.400 mc. Din informațiile noastre, printre cei cercetați nu se numără niciunul dintre membrii ASFOR.
Există însă și soluții la combaterea furturilor. Încă din 2021 există SUMAL 2.0 – Sistemul informațional integrat de urmărire a materialului lemnos, operațional și în prezent și care, teoretic, identifică și gestionează orice buștean/copac tăiat, proveniența, cubajul, tipul de arbore, mijlocul de transport, destinația.
La acesta se adaugă și faptul că Ministerul Mediului a atribuit la sfârșitul lunii trecute unui grup de firme un contract de monitorizare din satelit a tăierilor de păduri.
Sistemul va analiza imagini satelitare succesive pentru a identifica zonele din care a dispărut pădurea. Acestea vor fi comparate cu SUMAL pentru a stabili legalitatea tăierilor. Dacă datele nu se regăsesc, vor fi generate alerte pentru verificări suplimentare, cu imagini satelitare de înaltă rezoluţie sau efectuate de personalul de teren, echipat cu drone cu camere optice, termice şi cu senzor LiDAR.
Așadar, încet, dar sigur, vor fi tot mai puține tăieri ilegale, dar mai sunt multe de făcut. Un aspect ar fi chiar educația, încă de pe băncile școlii, în sensul aprecierii acestui adevărat tezaur național care este pădurea și modul sustenabil de utilizare a lemnului.
În lume există deja zgârie-nori construiți aproape integral din lemn? Unul este în Norvegia și are 85 m înălțime. Elveția va construi o clădire integral din lemn cu înălțimea de 100 m, iar Australia va ridica un zgârie-nori de 185 m, cu emisii negative de carbon.
Revenind la educație, în România deocamdată nu există o materie de studiu în ciclul gimnazial, de exemplu, care să-i apropie pe copii de ceea ce înseamnă pădurea, poate doar despre necesitatea reciclării, dar în special a plasticului, sticlei și metalelor, acțiune promovată de Ministerul Mediului.
Cu sprijinul asociației forestierilor, în primăvara anului viitor va apărea volumul „Educația pentru pădure”, scris de Gina Artenie, un îndrumar adresat elevilor din clasele V – VII, pentru familiarizarea acestora cu elementele de bază ale universului pădurii.
În carte se regăsesc informații utile nu doar copiilor, ci și părinților lor: în UE sunt 185 milioane ha de „aur verde”, din care 6,6 milioane ha în România, în țara noastră fiind 4,5 milioane ha de foioase, restul de rășinoase. Statul deține 3,5 milioane ha (48,1% din total), iar restul se împarte între proprietarii privați persoane fizice (34,2%), pădurile publice ale primăriilor (17,4%) și pădurile private ale unităților administrativ teritoriale (1,6%).
Și fiindcă se bate monedă puternic pe tema pierderii sau a scăderii ireversibile suprafețelor pădurilor virgine din România, sunt necesare câteva clarificări, cuprinse, de altfel, tot în „Educația pentru pădure”.
Potrivit Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine, a 13-a ediție, din 30.08. 2022, În România, dintr-un total de 71.077,44 ha, pe 8.579,8 ha sunt păduri virgine, iar pe 62.497,64 ha sunt păduri cvasivirgine. Ca să vă faceți o idee mai clară, în anul 2016, de exemplu, din totalul de 13.126,87 ha, pe 2.569,03 ha erau păduri virgine, în timp ce pădurile cvasivirgine se întindeau pe 10.557,84 ha.
„Suprafața împădurită a României a crescut și crește în continuare. Dubiile celor care pun la îndoială această realitate se pot risipi ușor dacă accesează datele Inventarului Forestier Național”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
În încheiere, e de amintit că, în urmă cu câteva zile Ministerul Mediului a trimis spre avizarea de către celelalte ministere implicate a noului Cod silvic. Printre noutăți remarcăm:
-
tăierile la ras vor fi interzise pe aproape 50% din suprafața de pădure a țării (10% în prezent)
-
pază alternativă (firme, în regim propriu)
-
resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități.
-
terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite (perdele forestiere, pășuni etc.)
