Președintele WEF: Nu s-a mai văzut acest tip de datorie a statelor de la Războaiele Napoleoniene încoace

Ionuț Tudorică Data publicării:
Borge Brende
Borge Brende, președintele Forumului Economic Mondial. Foto: Profimedia

Borge Brende, președintele Forumului Economic Mondial (WEF), a prezentat o perspectivă sumbră asupra economiei globale, afirmând că lumea este în fața unui deceniu de creștere redusă dacă nu se aplică măsurile economice potrivite. O urgență sunt datoriile publice care au atins niveluri nemaivăzute de la Războaiele Napoleoniene încoace.

Borge Brende a avertizat că datoriile publice sunt la niveluri nemaivăzute din anul 1820 și există un risc de "stagflație" pentru economiile avansate..

"Creșterea globală [estimativă] pentru acest an este de aproximativ 3,2%. Nu este rău, dar nu este cu ce eram obișnuiți - o medie de 4% timp de decenii," a spus el pentru CNBC, adăugând că există un risc de încetinire similar cu cel din anii '70 în unele economii mari, a spus Brende, la "Întâlnirea Specială a WEF privind Colaborarea Globală, Creșterea și Energie pentru Dezvoltare" în Riyadh, Arabia Saudită.

"Nu ne putem angaja într-un război comercial, trebuie să continuăm să facem comerț unii cu alții," a mai spus el. 

"Comerțul va suferi modificări - va fi mai mult reshoring (mutarea business-ului în țara de origine, din altă țară) și friend-shoring (relocarea business-ului în țări prietene geostrategic). Dar nu ar trebui să pierdem ceea ce este esențial. Să abordăm situația datoriilor globale. Nu am văzut acest tip de datorie de la Războaiele Napoleonice, ne apropiem de 100% din PIB-ul global în datorie," a spus el.

Amenințarea sa se potrivește cu un raport recent al Fondului Monetar Internațional (FMI) care a remarcat că datoria publică globală a ajuns la 93% din PIB anul trecut și era încă cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile pre-pandemie. FMI a proiectat că datoria publică globală ar putea ajunge la aproape 100% din PIB până la sfârșitul deceniului.

Fondul a remarcat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei în China și Statele Unite, spunând că politica fiscală laxă din SUA exercită presiuni asupra ratelor și a dolarului, ceea ce apoi crește costurile de finanțare în întreaga lume - exacerband fragilitățile preexistente.

La începutul acestei luni, FMI și-a revizuit ușor prognoza de creștere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit "surprinzător de rezistentă" în ciuda presiunilor inflaționiste și a schimbărilor în politica monetară. Acum se așteaptă o creștere globală de 3.2% în 2024, cu un modest 0,1 puncte procentuale mai mult decât prognoza anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum "recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm," subliniind recentele tensiuni dintre Iran și Israel.

"Există atât de multă imprevizibilitate, și lucrurile pot scăpa ușor de sub control. Dacă Israelul și Iranul ar fi escaladat acel conflict, am fi putut vedea un preț al petrolului de 150 de dolari peste noapte. Și asta, desigur, ar fi fost foarte dăunător pentru economia globală," a spus el.