24 IANUARIE. IMAGINILE ZILEI. Călătorie în istorie cu Digi24

Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost rezultatul eforturilor făcute timp de decenii, de boierii și de oamenii politici ai vremii. A fost primul pas către impunerea noastră ca naţiune cu drepturi depline și o lecţie de abilitate politică şi de curaj dată întregii Europe.

Digi 24 a oferit astăzi o lecție de istorie în direct. Reporterii şi realizatorii Digi24 au explicat semnificaţiile, importanţa şi miza fiecărei decizii care a condus la cea dintâi unire politică a românilor, realizată prin voinţă politică, şi nu prin forţa armelor.

Urmăriți în materialele video atașate imaginile zilei.

________________________________________________

Slatina - record național la cântat „Hora Unirii”. Iași - oamenii au plecat supărați

Dovadă că nu au uitat să îşi iubească ţara, la Slatina, 7.000 de oameni au cântat în cor „Deşteaptă-te române!”, iar la Iaşi, 3.000 de oameni au vrut să danseze „Hora Unirii” în Piaţa Mare.

Au înfruntat gerul pentru a urmări parada celor 300 de militari. În lipsa şefului statului, Traian Băsescu, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a fost cel care a dat onorul Gărzii Militare.

Participanții la festivități au plecat supăraţi, însă, pentru că jandarmii care împrejmuiseră zona pentru a-i proteja pe prim-ministru şi preşedinţii celor două Camere din Parlament nu au vrut să le facă loc. După paradă, a urmat Hora Unirii, în care s-au prins doar politicienii şi membrii unui ansamblu de dansuri populare. Mulţimea din piaţă ar fi vrut şi ea să danseze, dar jandarmii nu au fost de acord să îndepărteze gardurile de protecţie, ca să facă loc oamenilor să joace.

Manifestările de la Iași prilejuite de sărbătorirea a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române au început la ora 10.00 și s-au încheiat în cursul serii. Primăria a cheltuit 500.000 de lei.

La Focșani, orașul-simbol al Micii Uniri s-au adunat astăzi mii de oameni și politicieni dintre cei mai importanți. Premierul Victor Ponta a fost acolo, la fel și președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Cum s-a văzut Unirea la Istanbul

Aflate secole la rând sub influenţa şi stăpânirea imperiilor vecine, Moldova şi Ţara Românească au reuşit să se unească, în ciuda puterilor suverane. Una dintre aceste puteri a fost Imperiul Otoman, căruia românii i-au plătit tribut timp de sute de ani. La 154 de ani de la unirea Principatelor, o echipă Digi24 a mers la Istanbul, chiar în locul în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a obţinut aprobarea Înaltei Porţi.

Silvana Rachieru, directorul Institutului Cultural Român de la Istanbul, a explicat că domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost primit de sultan ca un suveran modern, chiar dacă exista o relație de vasalitate față de Imperiul Otoman.

______________________

Digi24 a avut pentru această zi un program special. Jurnaliştii Digi24 au deschis fereastra istoriei către un moment în care românii au dat o lecţie de abilitate politică şi de curaj întregii Europe. Unirea Moldovei cu Ţara Românească aşeza temeiul statului român modern şi crea premisele recâştigării demnităţii naţionale a unui popor care, timp de secole, se aflase la cheremul marilor puteri.

Pas cu pas, reporterii şi realizatorii Digi24 au explicat semnificaţiile, importanţa şi miza fiecărei decizii care a condus la momentul 24 ianuarie 1859 - cea dintâi UNIRE politică a românilor, realizată prin voinţă politică şi nu prin forţa armelor.

Pe durata întregii zile, echipele noastre de corespondenţi speciali au transmis în direct de la Iaşi, Bucureşti şi Focşani, locurile în care s-au luat marile decizii ale acelui ianuarie fierbinte. Din capitala Moldovei, ni s-a reamintit cum a fost pusă acolo temelia UNIRII. Din Focşani, Bogdan Ocnaru aevocat ziua triumfală în care Alexandru Ioan Cuza a trecut Milcovul în Ţara Românească, aclamat ca un erou. Din Bucureşti, Laurenţiu Rădulescul-a evocat pe domnitor, iar de la Istanbul, Cătălin Bălana prezentat felul în care Înalta Poartă Otomană a asistat neputincioasă la propăşirea unui neam.

Jurnaliştii noştri au deschis pentru dumneavoastră şi porţile clădirilor în care soarta ţării a fost decisă. Am început cu Hotelul Concordia din Capitală. Acesta este locul în care fruntaşii Partidei Naţionale au hotărât să îl desemneze în fruntea Ţării Româneşti pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, cel care fusese deja ales domnitor în Moldova. Clădirea se află în prezent sub semnul uitării și al paraginei.

Aţi avut ocazia să pătrundeţişi în Palatul Patriarhiei, edificiul ridicat pe locul unde, în 1859, Adunarea Electivă a Ţării Româneşti a votat dubla alegere a lui Cuza Vodă. Am discutatși despre Muzeul Unirii din Iași, cândva reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza, o clădire pe care autoritățile au reuşit cu greu să o redea circuitului turistic.

Jurnalul de seară a tras concluziile și a făcut analiza finală a Marii Uniri, din perspectiva vremurilor noastre. Câte dintre realizările și idealurile acelor vremuri mai dăinuiesc și astăzi? Cum a modelat Mica Unire viitorul și devenirea națiunii române, în veacul ce a urmat? Mai este capabilă România modernă de un asemenea act de curaj în faţa unor puteri externe copleşitoare?

Au dezbătut aceste întrebări Cosmin Prelipceanu şi Elena Vijulie, în direct de la Iaşi - oraşul care a pus prima piatră la temelia UNIRII românilor.

Citiţi şi

DIGIVOX. Ce spun românii despre Mica Unire

Cu pași mari către Mica Unire

Mica Unire, cu acordul marilor puteri

Unirea, anunțată pe dealul Mitropoliei

Cuza, omul potrivit la locul potrivit

Orașele în care s-a scris istoria Unirii

Hotel Concordia, clădirea în care s-a născut România modernă, este o ruină

Unirea, o dorință „veche” a românilor

Ziarele din 1859, anul Micii Uniri

BUSINESS CLUB. Cum a schimbat economia țării Mica Unire

Mica Unire, un exemplu pentru politicieni

INTERVIU. Dan Berindei: Ce a făcut Cuza în șapte ani noi n-am reușit în aproape 25