Spionul perfect pentru cei care pescuiesc ilegal
Albatrosul se numără printre cele mai mari păsări zburătoare din lume. Are și abilități care l-ar face un spion perfect: poate călători pe distanțe mari și localizează obiecte de la câțiva kilometri. Cum e un mare iubitor de pește, oamenii de știință de pe Insulele Crozet, un teritoriu francez din sudul Oceanului Indian, s-au gândit să coopteze albatroșii în lupta împotriva pescuitului ilegal. Iar rezultatele sunt și în avantajul păsărilor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Cu o anvergură a aripilor de până la trei metri jumătate, albatrosul pare cea mai maiestuoasă pasăre marină din emisfera sudică. Dar este și una dintre speciile amenințate.
Aici, în Insulele Crozet franceze, un arhipelag care face parte din Teritoriile australe și antarctice franceze (în sudul Oceanului Indian), Henri Weimerskirch și colegii săi echipează păsările cu transmițătoare. Din toamna trecută au tot urmărit traseele de zbor ale albatroșilor.
O pasăre fascinantă: albatrosul are cea mai mare anvergură a aripilor
Weimerskirch e fascinat din copilărie de aceste păsări.
„Albatroșii zboară cu viteze de 70-80 kilometri pe oră, peste mări în furtună, fără să-și fluture aripile. Folosesc curenții de aer pentru a călători. Într-adevăr, e ceva maiestuos și impresionant în modul de zbor al albatroșilor. Când mergi la mare, ca ornitolog visezi să surprinzi așa ceva”, spune Henri Weimerskirch, ornitolog marin.
Cu toate acestea, asemenea întâlniri sunt tot mai rare, pentru că numărul albatroșilor călători a scăzut dramatic în ultimii ani. Cercetătorii estimează că mai sunt doar 25 de mii în toată lumea.
Albatrosul călător are cea mai mare deschidere a aripilor dintre toate păsările existente, putând ajunge până la o anvergură de aproximativ 3,5 metri.
Victime colaterale ale pescuitului ilegal
Albatroșii urmăresc adesea bărcile, în căutarea hranei.
„Prima oară când am văzut unul eram pe o barcă, în drum spre Insulele Crozet. Pasărea părea că apăruse de nicăieri. Marea era învolburată și am văzut albatrosul apropiindu-se de barcă, trecând peste ea și zburând apoi în linie pe lângă vas. Ne-a privit și apoi a dispărut din nou în mare”, povestește Henri Weimerskirch.
Păsările însoțesc adesea bărcile de pescuit. Din păcate, mulți pescari aruncă năvod de câțiva kilometri lungime, pline ochi de cârlige. În timp ce încearcă să ia momeala, unii albatroși înghit cârligele și ajung să sfârșească în chinuri.
Adesea, bărcile nu sunt autorizate, așa că nu pot fi identificate automat. De asemenea, nici nu folosesc linii de năvoade care se scufundă rapid dacă ating suprafața apei.
Biologii marini sunt îngrijorați.
„Problema cu apele internaționale este că au regim de zonă liberă. Organizațiile internaționale nu au instrumente legale să forțeze aceste bărci să oprească pescuitul neautorizat”, spune Guy Duhamel, biolog marin.
Santinela Oceanului: 30 la sută dintre vase pescuiesc ilegal
Așa că Henri Weimerskirch și colegii săi au lansat Santinela Oceanului, un proiect de cercetare care să găsească alte căi de combatere a pescuitului ilegal.
Până acum au montat pe 170 de păsări transmițătoare cu radar, care pot semnala că unele bărci nu emit semnale de autentificare.
„Aici e un transmițător. Are antenă GPS capabilă să localizeze exact punctul în care a fost detectat radarul. Atunci antena trimite datele spre noi, via satelit”, explică Henri Weimerskirch.
Cercetătorii compară datele culese de păsări cu acelea de la bărcile autorizate de pescuit. Așa au descoperit că aproximativ 30% dintre vase ies ilegal pe apă.
Aceiași cercetători spun că au indicii potrivit cărora unele bărci navighează sub pavilion din China sau Spania.
E o acuzație pe care directorul general al pescuitului durabil din Spania o respinge categoric: „Vasele operate de noi în acest ocean - sau în oricare altul - și care navighează sub pavilionul Spaniei sunt foarte bine controlate. Le monitorizăm pe toate și e imposibil să nu observăm activitățile lor”, spune Isabel Artime Garcia.
Salvarea albatroșilor
Dar ornitologii cred în propriile cercetări. Sunt siguri că datele lor pot ajuta la stoparea pescuitului ilegal Și, totodată, să salveze albatroșii.
„Dacă putem dovedi că rata mortalității este foarte ridicată într-un loc anume și că majoritatea bărcilor au sistemul de identificare închis - și chiar putem dovedi cu date recente -, atunci facem un pas înainte”, crede Henri Weimerskirch.
Munca sa cu albatroșii l-a făcut pe Henri Weimerskirch deopotrivă activist pentru mediu și cercetător. Știe clar că nu mai e prea mult timp pentru a salva specia. Așa că se concentrează asupra pescuitului ilegal pentru ca albatroșii să continue să zboare pe deasupra Insulelor Crozet.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
