Organe pentru transplant, transportate cu avioane de linie

Budapesta, transformată în arenă de petrecere după alegerile care au pus capăt erei Orban

În comă, după ce a fost lovit de clopot în noaptea de Înviere

Becali, prins cu 109 km/h pe Șoseaua Pipera: „Bine, mă, dar nu vă e rușine, stați la pândă cu binoclul ăsta”

Unul dintre suspecții în furtul coifului de la Coțofenești din Muzeul Drents refuză o înțelegere cu procurorii. Care este motivul

Inteligența artificială, între bine și rău. Vasile Bănescu: „Este un instrument perfect neutru”, Francisc Doboș: „Să nu o divinizăm”

Sărbătoare fără granițe: Paște în stil românesc pentru studenții africani din Iași

Incendiu la Termocentrala Rovinari. Grupul energetic 5, oprit de urgență

Temperaturi de până la 17 grade în prima zi de Paște. Cum va evolua vremea după sărbători

Piețele agricole, în „yo-yo” după tensiunile din Iran. Expert: „Nu există risc de penurie alimentară în România”

Trei ore. Atât rezistă o inimă prelevată. Dacă nu ajunge la timp la pacientul primitor, toate eforturile sunt compromise. Medicii care se ocupă de prelevare fac mereu efortul de a găsi un mijloc de transport pentru ca inima să ajungă la un bolnav aflat la limita supravieţuirii.

Radu Zamfir, medic chirurg, Institutul Clinic Fundeni: În Bucureşti e mai simplu, mergem cu salvarea. În alte oraşe, în funcţie de mai multe condiţii, de mai mulţi parametri, sunt folosite diverse mijloace de transport, tot pornind cu salvarea, avion, elicopter, ce-avem la dispoziţie.

Avionul de care se folosea Agenţia Naţională de Transplant pentru transportul organelor s-a prabuşit, în ianuarie 2014, în Munţii Apuseni. De atunci, de cele mai multe ori, ajutorul a venit prin intermediul zborurilor de linie, mai precis prin compania TAROM.

Victor Zota, coordonatorul Programului Naţional de Transplant: Sunt deosebit de înţelegători, reuşesc să cumpăr bilete last-minute şi cu câteva minute înainte de decolarea curselor. Au acceptat până la urmă şi recipientele în care noi transportăm organele, să nu ajungă pe undeva pe la cală sau, Doamne Ferește, într-o zonă în care ar putea fi agresat de turbulenţe.

Despre greutăţile pe care le întâmpină la transportarea organelor prelevate vorbesc şi medicii din ţară.

Dan Luscalov, coordonator transplant, ICUTR Cluj-Napoca: Am avut şi iarna asta o situaţie când am avut o prelevare la Oradea. Avionul de Bucureşti nu a putut să aterizeze la Oradea, a aterizat la Satu Mare. A trebuit să le dăm ambulanţă să se ducă la Oradea, pacientul era foarte instabil.

Aeronavele SMURD nu sunt mereu disponibile din cauza condiţiilor meteo sau pentru că au propriile urgenţe.

Radu Deac vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant: Sunt din ce în ce mai puţin disponibile. Atâta timp cât nu le putem folosi, în măsura în care am dori să le folosim, prejudiciem viabilitatea organului, pentru că depăşeşte timpul.

Potrivit coordonatorului Programului Naţional de Transplant, anul trecut au avut loc peste 100 de zboruri cu organe transplantabile. În 20 de situaţii, misiunile medicale au fost efectuate de aeronave SMURD, iar două zboruri au fost făcute cu avioane ale Ministerului Apărării Naţionale.