Fețele ideologice ale bronzului

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

„Statuia prim-ministrului liberal I.C. Bratianu a fost topită de comuniști și din bronzul ei a aparut cea a lui Lenin. Dej a ordonat să dispară portretul lui Stalin din piața Charles de Gaulle , iar din metalul topit a fost turnat un Sadoveanu la Falticeni. Ideologia naruiește monumente. Aflăm poveștile câtorva dintre ele imediat”, relatează Cătălin Petre, prezentator Digimatinal.

“Statuia lui I.C. Bratianu care era amplasată exact la încrucişarea celor două axe, acum în piaţa Universităţii, atunci se numea Piaţa Academiei. Este datorată unui sculptor francez, Ernest Dubois, care câştigă un concurs internaţional organizat aici, la Bucureşti pentru acest monument, care reprezenta idealurile paşoptiştilor, de fapt, şi ale partidului liberal”, spune Ioana Beldiman, istoric de artă.

In 1948, noul regim politic hotărăşte ca statuia să fie pusă la pământ, o dată cu cea a lui Carol I, care era amplasată în faţa Palatului Regal din Bucureşti. Nimeni nu a consemnat în documente ce s-a întâmplat cu bronzul de foarte bună calitate rămas din monumentele distruse. Însă, mărturiile vremii spun că din statuia lui Brătianu a fost turnat portretul lui Lenin.

„Toate miturile au partea lor de adevăr şi bineînţeles partea lor de valabilitate. Statuia lui Lenin este urmare a unui concurs organizat in 1959 pentru acest monument”, spune Mircea Mureșanu, şef serviciu monumente din Administraţia Monumentelor.

„Ideea că bronzul statuilor din '48 a fost necesar statuilor noului regim este reală. Dar nu acesta cred că este primul motiv. Totul are un sens simbolic, de schimbare a unei zone ideologice cu alta. Ele au fost distruse pentru motive ideologice, întrucât ele reprezentau un regim politic care fusese răsturnat în mod violent”, adaugă Ioana Beldiman, istoric de artă.

Monumentul lui Stalin, cea mai impunătoare creaţie a vremii, a fost amplasat la intrarea în Parcul Herăstrău. Omul politic privea, de la aproape 20 de metri înălţime, către Piaţa Generalissim Stalin, fosta Adolf Hitler. A fost distrus violent într-o noapte, din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar gestul trebuia să puncteze ruptura politicii de la Bucureşti de orice control sovietic. 40 de ani mai târziu, celelalte simboluri comuniste, Lenin şi dr. Petru Groza, aveau să fie puse la pământ în aceeaşi manieră.

„Amândouă sculpturile au fost date jos deodată de Gigi Macaragiul, un personaj extrem de interesant care, de altfel, a murit înainte ca eu să-l cunosc să îmi povestească cum i-a dat jos pe cei doi şi , împreună sculpturile, când au fost la Mogoşoaia, au fost vandalizate. Hoţii de metale au încercat să taie bucăţi din ele însă au fost turnate atât de bine, nu s-a putut. Au scăpat acestei vandalizări”, punctează Ioana Ciocan, artist, curator "Proiect 1990".

Statuile lui Lenin, Groza şi ale filozofilor socialişti zac într-un depozit de lângă Bucureşti. Adresa este păstrată secretă de teama hoţilor. Bronzul ia chipul comandat de ideologie, în vreme ce istoria se rescrie după schimbările politice. Şi tot politică este voinţa care ar face ca aceste monumente să fie expuse ca mărturie a unui regim totalitarist care ne-a marcat vreme de 60 de ani.