În relațiile internaționale sunt foarte importante consecvența poziționărilor, seriozitatea abordărilor diplomatice, fermitatea angajamentelor asumate în trecut. Toate acestea clădesc încet dar sigur ingredientul cheie, și anume că ești partener de încredere. Totul este o abordare pe termen mediu și lung, nu este suficient să fii ferm astăzi și duplicitar mâine cu privire la probleme de securitate sau aspecte diplomatice. Și nici nu este de ajuns ca o guvernare să fie fără echivoc cu privire la pozițiile susținute alături de partenerii tradiționali, dacă următoarea administrație schimbă foaia de parcurs și dă semnale confuze sau în răspăr cu deciziile aliaților. Consecvența pe termen lung conferă credibilitate unui stat.
În privința securității României, pe scena diplomatică internațională suntem exact acolo unde ne dorim, parte a celei mai puternice alianțe militare defensive de pe planetă - NATO. Președintele Klaus Iohannis, în ciuda criticilor adversarilor, a avut încă de la începutul primului mandat o activitate intensă și fără cusur în diplomație, reprezentarea intereselor naționale în politica externă fiind de fapt unul dintre atributele de bază ale președintelui țării. Faptul că președintele României vorbește fluent engleză și germană și se comportă natural în lumea diplomatică a devenit un atu al întregii țări. Pe un fond discursiv dominat de narativul și reproșurile care au venit în ultima vreme dinspre USR (deopotrivă membri, simpatizanți sau pur și simplu oameni induși în eroare), Klaus Iohannis a consolidat constant relațiile României cu partenerii occidentali și a fost foarte implicat în summiturile și consfătuirile aliaților și partenerilor României.
Acum, într-un context atât de inflamat, când diplomația și securitatea redevin o problemă presantă (de fapt, mereu sunt domenii cruciale pentru un stat, doar că pe timp de pace mai pierdem din vedere acest lucru), România culege roadele acestui efort pe termen lung realizat de președintele țării. Reamintesc, Klaus Iohannis l-a primit la București pe Joe Biden atunci când acesta era vicepreședintele SUA, a primit-o acum pe Kamala Harris, a avut numeroase întrevederi cu liderii europeni pe care i-a vizitat oficial sau pe care i-a primit de asemenea, la cel mai înalt nivel, a fost primit de două ori la Casa Albă, a fost gratulat public de către Volodimir Zelenskiy pentru sprijinul diplomatic și deschiderea umanitară pe care o oferă România în întregul ei, atât la nivel de stat, cât și societatea civilă. A fost decis și a solicitat fără echivoc sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin pentru Ucraina. Este cât se poate de clar în acest moment că toți partenerii europeni și atlantici îl privesc ca pe un lider pe a cărui seriozitate se poate conta în momentele grele și prin efect de transfer, tot așa este privită și România în relațiile externe.
Există o preocupare intensă privind asigurarea independenței energetice și a alimentării cu gaze naturale în rândul țărilor din Uniunea Europeană, ideea principală fiind să diminuăm dependența de gazul rusesc. Or, dintre toate statele din Estul Europei, România se află în situația cea mai bună din acest punct de vedere. În această perioadă, președintele Klaus Iohannis s-a concentrat pe discuții țintite, de maximă importanță chiar pe tema alimentării cu gaze naturale din zona caucaziană și a cooperării în domeniul energetic – a avut recent un dialog telefonic cu omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pe 23 februarie l-a primit la București pe premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, acum câteva zile l-a primit și pe premierul bulgar Rumen Radev cu care a discutat, de asemenea, despre modalități de cooperare prin care să se evite dependența energetică de Rusia și președintele Iohannis a adus în discuție operaționalizarea Interconectorului de gaz Grecia - Bulgaria, care va fi conectat la gazoductul BRUA. (Apropo de gazoductul BRUA, care a primit denumirea după inițialele celor patru țări pe care le străbate - Bulgaria, România, Ungaria și Austria - România se află într-o situație foarte bună, finalizând lucrările la gazoduct încă din 2020.) Nu sunt discuții sau întâlniri întâmplătoare, oricine poate observa aici o strategie pe care președintele Klaus Iohannis o pune în practică.
În general, activitatea diplomatică a președintelui în această perioadă a fost una deosebit de bogată și consistentă, cu poziții extrem de clare privind susținerea Ucrainei, condamnarea Rusiei și sprijinul ferm pentru impunerea sancțiunilor economice, dialog constant cu partenerii europeni și cei zonali, sprijin necondiționat pentru Republica Moldova și vizite reciproce la cel mai înalt nivel. România are în acest moment relații excelente cu toate țările din regiune, este privită de toți partenerii ca un stat foarte solid și puternic racordat la valorile occidentale și generator de stabilitate și credibilitate.
Din aceste motive, în aceste vremuri grele și cu un război inutil și criminal declanșat de Rusia în Ucraina, România are cea mai bună imagine pe plan extern pe care a avut-o vreodată în istorie. Se spune că evenimentele care se derulează cu încetinitorul nu atrag atenția și nu pot fi evaluate la adevărata valoare de către public. Așa cum am arătat, diplomația eficientă se construiește în timp și cum migală, deci se numără printre aceste evenimente care nu sunt spectaculoase în sine. Dar roadele sale, la momentul potrivit, pot determina imaginea și traiectoria viitoare ale unui popor, pot asigura bunăstarea (precum relațiile noastre din UE) și securitatea (ca membru NATO proactiv și credibil).
