Sari la conținut

Schimbările radicale din Arabia Saudită explicate

Odată cu ascensiunea la putere a prințului Mohammad bin Salman (MBS), de doar 32 de ani, Arabia Saudită trece prin reforme abrupte, considerate imposibile acum câțiva ani.

2016 G20 State Leaders Hangzhou Summit

Foto: Guliver/GettyImages

În noiembrie au fost arestați membri proeminenți ai elitei saudite și le-a fost confiscată averea, sub pretextul luptei anticorupție. În doar doi ani, Arabia Saudită a ridicat interdicția femeilor de a șofa, a redus puterea poliției islamice, a slăbit interdicțiile pentru tineri și a lansat eficientizarea instituțiilor publice.

Pe de altă parte, Arabia Saudită a generat cea mai mare criză umanitară din lume în Yemen și modul în care gestionează relațiile din Orientul Mijlociu deschide calea unor confruntări armate care pot implica inclusiv SUA.

Schimbările vin după prăbușirea prețului petrolului, mizele declarate fiind scoaterea Arabiei Saudite de sub dependența de această resursă, cât și înlăturarea corupției care descuraja investițiile externe.

O altă miză pare să fie transferul puterii de la un grup în mâinile unui singur om, prințul de 32 de ani.

Cum pot modifica peisajul internațional aceste schimbări?

Ascensiunea la putere

Un personaj relativ necunoscut acum câțiva ani, prințul a intrat în atenția publică în 2015, odată cu preluarea tronului de către tatăl său, bătrânul rege Salman bin Abdulaziz Al Saud (pe atunci de 79 de ani). Acesta l-a numit pe Mohammad bin Salman ministru al apărării, coordonator al unui nou consiliu de supraveghere a economiei și liderul companiei petroliere de stat. Printr-o serie de decrete regale, noul rege a modificat funcționarea guvernului și succesiunea la tron, investindu-l pe fiul său cu tot mai multă putere.

În vara lui 2017, bin Salman a fost numit prinț moștenitor,  în locul vărului său, prințul Mohammed bin Nayef.

Ce schimbări a făcut prințul MBS în regiune?

Seria de reforme interne a fost însoțită de politici externe care au destabilizat regiunea și riscă să declanșseze un război cu Iranul.

Mohammad bin Salman este un critic deschis al conservatorismului din Arabia Saudită. Statul “nu este unul normal”, a spus prințul și a cerut susținerea Occidentului pentru a reforma țara și atrage investitori. Prințul (susținut de tatăl său) a lansat planul Viziune 2030, care își propune să modernizeze economia și societatea, în special prin integrarea femeilor și a tinerilor pe piața muncii (peste jumătate din populație are sub 30 de ani).

În 2016, Arabia Saudită a lansat reglementări care limitau puterea “poliției islamice”, menită să vegheze la respectarea codurilor morale conservatoare: îmbrăcăminte corespunzătoare, neamestecarea femeilor cu bărbații, oprirea muncii în timpul rugăciunii etc. Poliția religioasă a fost acuzată în repetate rânduri de atrocități, cum ar fi că au blocat ușile unei școli incendiate, fiindcă fetițele nu erau îmbrăcate corespunzător. Din aprilie 2016, poliția religioasă nu mai are dreptul să aresteze sau să legitimeze cetățeni.

În februarie 2017, guvernul a anunțat că va investi peste 50 de miliarde de dolari în energie regenerabilă, pentru reducerea consumului de petrol.

În același an li s-a permis femeilor să facă activități interzise de conservatori, cum ar fi să intre pe un stadion sau să conducă mașini. Mai mult, a fost suspendat un cleric care susținea că femeile nu trebuie să conducă fiindcă au creierul mai mic din cauză că ies la cumpărături.

În noiembrie 2017, oaspeții din hotelul de lux Ritz Carlton din Riyadh au fost invitați să plece, iar în locul lor au fost aduși cu escortă zeci de membri ai elitei din Arabia Saudită. Miniștri, prinți și oameni de afaceri au fost închiși sub acuzația de corupție, la ordinul lui MBS. Acțiunea a avut loc imediat după ce s-a inființat o nouă structură de luptă anticorupție, coordonată de prințul moștenitor.

În total, peste 200 de personalități au fost reținute în diverse locații. Spre exemplu, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, cu acțiuni la Twitter, Citigroup și lanțuri de hoteluri de lux, prințul Alwaleed bin Talal (numit și “Warren Buffett al Arabiei Saudite”). Acestuia i s-au cerut 7 miliarde de dolari pentru a fi eliberat din hotelul de lux. Un fost favorit la tron, prințul Miteb bin Abdullah a fost eliberat după ce a acceptat să plătească peste 1 miliard de dolari.

Deși corupția este o problemă reală și majoră în Arabia Saudită, arestările nu sunt o simplă luptă anticorupție, ci par să urmărească eliminarea concurenților și transferul unei părți a averii acestora la stat.

Prințul MBS a fost criticat fiindcă în timpul luptei anticorupție și pentru o economie modernă, acesta a continuat să cheltuie sume exorbitante pe artă, investiții imobiliare sau iahturi. Spre exemplu, în timpul unei vacanțe din Franța de acum doi ani, prințul a văzut un iaht deținut de un magnat rus. L-a cumpărat pe loc cu 500 de milioane de euro.

Declanșarea războiului din Yemen și a celei mai mari crize umanitare din prezent

În 2015, Arabia Saudită s-a implicat într-o confruntare mai veche din Yemen. În timpul primăverii arabe, dictatorul care conducea Yemenul, Ali Abdullah Saleh a fost dat jos. Însă înlocuitorul acestuia nu a fost recunoscut de grupări șiite influente din țară, care au continuat lupta cu regimul și păreau să câștige.

Asta a îngrijorat Arabia Saudită, care considera că vechiul său dușman, Iran, ajută luptătorii șiiți. În consecință, saudiții au format o coaliție cu alte opt state din regiune și, susținuți de SUA, UK și Franța au lansat ofensiva împotriva rebelilor.

Intervențiile au fost atât de agresive încât au declanșat cea mai mare criză umanitară. În cei doi ani de conflict au căzut victime peste 10.000 de civili, dintre care 20% copii și s-a declanșat cea mai mare epidemie de holeră.

În noiembrie 2017, gruparea Houthi, împotriva căreia luptă Arabia Saudită și aliații, a lansat o rachetă către capitala Riyadh. Racheta a fost oprită, iar Arabia Saudită a reacționat prin accentuarea blocadei asupra Yemenului: practic niciun ajutor umanitar nu mai putea ajunge pe acest teritoriu devastat și probabil milioane de oameni vor muri de foame.

Mai mult, Arabia Saudită a acuzat Iranul că a fost în spatele atacului lansat din Yemen.

Declanșarea unui război cu Iranul, adevăratul adversar al Arabiei Saudite poate afecta economia mondială

Confruntarea din Yemen este o confruntare indirectă a Arabiei Saudite cu Iranul.

Prințul MBS a intensificat conflictul cu Iran prin susținerea grupurilor anti-iraniene din regiune. Practic, cele două state susțin părți opuse în luptele pentru putere din Siria, Bahrain, Liban, Irak. Mai mult, Arabia Saudită a declanșat un embargo economic împotriva Qatarului, țară apropiată de Iran.

Iran și Arabia Saudită sunt dușmani vechi și cele mai mari puteri din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită este o putere mai nouă, construită datorită resurselor de petrol, în vreme ce Iranul se revendică de la imperiul persan care controla regiunea în trecut. În plus, Iranul este preponderent șiit, în vreme ce Arabia Saudită este sunită, ceea ce amplifică clivajul dintre ele.

Cele două state au dus confruntări indirecte pentru influența în regiune, dar recent au apărut semnale care prevestesc un război deschis.

Pare că SUA a încurajat până acum demersurile Arabiei Saudite, cu care are o relație apropiată: prima vizită externă a lui Trump a avut loc la Riyadh, iar ginerele acestuia, Jared Kushner a continuat să mențină relații strânse cu Arabia Saudită.

Cel mai probabil, declanșarea războiului ar escalada într-un conflict internațional, având în vedere că Arabia Saudită este partener strategic al SUA, Marea Britanie și Franța. Iranul, pe de altă parte, este apropiat de Rusia.

Implicarea SUA este posibilă și poate fi generată de ceva frivol, cum ar fi dorința lui Donald Trump de a-și crește popularitatea. Sau poate fi declanșată dacă Iranul preia controlul strâmtorii Hormuz—strâmtoarea este un punct strategic fiindcă pe acolo este transportat petrolul către SUA și multe alte regiuni din lume. Intervenția SUA ar duce la înfrângerea rapidă la Iranului (fiindcă SUA are o capacitate aeriană mult mai avansată), dar ar lăsa în urmă conflicte mocnite și războaie civile.

Indiferent cât de scurt, războiul dintre Iran și Arabia Saudită ar avea consecințe locale și internaționale devastatoare.

Economia ambelor state s-ar prăbuși, fiindcă cel mai probabil în timpul luptei și-ar bombarda reciproc rețelele de infrastructură, ceea ce ar rezulta în tăierea accesului la apă, curent electric sau rafinării pe care încă se bazează cea mai mare parte a economiei acestora.  

Prețul petrolului ar exploda, ceea ce ar putea declanșa o nouă criză economică mondială.

***

Ambițiile prințului Mohammad bin Salman, conducător de facto al Arabiei Saudite, au două fațete. Pe de o parte, este lăudabil că mizează pe modernizarea societății și a economiei pentru a face din Arabia Saudită principala putere din Orientul Mijlociu. Aceleași ambiții vor coagula însă întreaga putere în mâinile unui singur om, iar istoria ne-a demonstrat cât de periculos e asta. Mai ales că, în ciuda discursului și a unor reforme de modernizare, Arabia Saudită rămâne un stat unde drepturile omului sunt în continuare încălcate, unde libertatea presei este o himeră, iar dizidenții sunt eliminați din societate.

Despre autoare: Laura Ștefănuț este jurnalistă, colaboratoare Digi24 și a presei internaționale.

Etichete: Iran , arabia saudita , Orientul Mijlociu , Yemen , mbs , mohammad bin salman

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale